Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
450 SIMION COSTEA cultura arabä ln acela§i Räsärit'\ Aceastä lume are ca nucleu Europa §i se caracterizeazä prin stränse interdependence. lorga teoretizeazä chiar viziunea sa europocentricä: Jmpärätia chinezä n-avea legäturi stränse cu lumea aceasta, a§a Incét nu se cuvine a vorbl pe larg de dänsa"1 2, „Celelalte párti din Asia, China, India, Japonia n-aveau legäturä cu lumea''3, „Alte párti de lume nu se cuno§teau incä''4. Cu alte cuvinte, el nu considera necesar a fi tratate alte spatii decät cel european §i al Orientului Apropiat pentru motivul cä nu au impact asupra acestora; iar interesül säu nu depä§e§te cadrele amintite. Este conceptia tuturor autorilor de manuale. Lupa§, de pildä, face о istorie a Europei romänocentricä. Viziunea limitatä la cadrele europene §i in general occidentocentricä este determinatä de conceptiile istoricilor occidentali, care aveau aceastä viziune, precum §i de legäturile care sunt stabilite cu istoria romänilor, cäreia tin sä-i releve locul §i rolul in aceastä istorie universalä. Limitele general-acceptate ale Europei istorice sunt, färä exceptie, limitele Europei geografice, de la Atlantic la Uráli §i Bosfor. Nu se are in vedere о geografie politicä, о delimitare a Europei dupä granitele politce ale statelor. ín Vest, delimitarea este mai clarä: Óceánul Atlantic, färä a se puné la indoialä apartenenta, bunäoarä, a insulelor britanice la Europa. ín Est, douä spatii ridicä unele probleme: cel rusesc §i cel otoman. Rusia, chiar dacä pänä la Petru I, nu apartine nici Europei ca civilizatie, nici Europei ca sistem politic, apartine Europei geografice. Dupä Petru I, Rusia, putere europeanä, este consideratä ca stat care se intinde pe douä continente, separate de Muntii Uráli, fiind comparatä in acest sens chiar cu Anglia: „In Asia numai douä täri europene aveau posesiuni msemnate: Rusia §i Anglia“5. Rusia apare deci ca stat eminamente european dar cu posesiuni intinse in Asia; „Rusia cuprinde jumätate din Europa §i tot Nordul Asiei'6. Este acesta un fenomen similar expansiunii coloniale a statelor europene in alte continente: „Europenii §i-au Intins stäpänirea lor §i ln multe regiuni ale continentului asiatic“7, cu diferenta cä in cazul Rusiei este vorba de о expansiune in prelungirea patriei europene, nu de teritorii de peste märi. 1 Nicolae lorga, Istoria universalä pentru clasa а ll-a secundarä, vol l, Bucure§ti, 1919, p.70. 2 Ibidem, p.72. 3 Ibidem, p.145. 4 Ibidem, p.149. 5 Emil Diaconescu, Istoria universalä, epoca contemporanä. Manual pentru clasa a Vll-a secundarä, Bucure§ti, 1935, p.221. 6 Ibidem, p.196. 7 Ibidem, p.224.
