Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE 451 Turcia are о situatie inversä fatä de Rusia: este un stat asiatic extins pe continentul european. Nucleul statului, civilizatiei §i religiei turee este asiatic, prezenta otomanä in Europa apare ca о intromisiune nefireascä §i reversibilä. Asiatici fiind, „a§a s-au deprins turcii a veni in Euro“8. Ideea alungárii turcilor din Europa este urmäritä cu insistentä de toti autorii in tratarea a peste 4 secole de istorie; spre exemplu, pentru sfär§itul secolului al XVI-lea „Slábirea aceasta a turcilor ar fi dat incredere cre§tinilor sä se ridice asupra lor, pentru a-i goni din Europa“9, Ia lorga, iar conform lui Päträ§canu „Neculai I dorea numaidecät sä-i alunge pe turei din Europa“10 11, fapt care se produce in final, Ia inceputul secolului XX: „Turcia rämase in Europa aproape numai cu Constantinopolut‘v. Astfel, in duda existentei in Europa a Turciei, stat asiatic, Europa nu este delimitatä de granitele politice, ci de Bosfor. Aceasta Europa geograficä §i istoricä prezintä о oarecare unitate din punct de vedere al civilizatiei, al religiei cre§tine §i al sistemului politic de relatii internationale stabilit, putänd duce la о idee paneuropeanä, federativä. Acestor probleme le-am dedicat capitole speciale. Pe längä viziunea unitätii superioare, manualele prezintä §i о viziune а diferentelor nationale §i regionale. Principala diferentiere regionalä este Tntre Apusul §i Räsäritul Europei. Apusul apare ca nucleu al Europei, mai coerent prin cre§tinismul catolic §i cultura latinä, mai dezvoltat ca civilizatie, concentränd puteri de mai mare anvergurä politicä, model pentru Räsäritul Europei. Räsäritul apare mai fragmentat §i religiös, mai Tnapoiat ca civilizatie, dominat de Rusia §i Turcia, conteständu-i-se uneori chiar apartenenta la Europa, pe care autorii insistä insä sä о afirme, mai cu seamä in ceea ce prive§te spatiul romänesc, cum face lorga, de pildä: „Petru I a cälätorit in Apus sau in Europa, cum se zicea in Rusia ca §i la noi (ca §i cum noi, fäcänd parte din Räsärit, n-am fi fäcut parte din continentul Europa)“12. A§adar, spatiul romänesc apartie Europei geografice §i istorice, in ciuda situärii in Räsärit §i a unei civilizatii retardate. Un spatiu al Europei Centrale nu apare definit foarte dar. In manuale lorga il pomene§te in legäturä cu planurile de expansiune germane: „Era vorba sä se infäptuiascä in folosul Germaniei о Europä mijlocie (Mitteleuropa) care ar fi mers de la Berlin la Bizant §i Bagdad (cei 3 Nicolae lorga, op.cit., p.193. 9 Ibidem, p.237. 10 D.D.Päträ§canu, Istoria contemporanä pentru clasa a Vll-a secundarä, Bucure§ti, 1935, p. 171. 11 Ibidem, p.316. 12 Nicolae lorga, op.cit., p.52.
