Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
N.SULICA - UN CARTURAR ERUDIT 417 concluzia cärtii lui Ion Ghetie §i AI. Mare§ inchinatä activitätii coresiene, in care se destramä imaginea diaconului, creatä de N.Sulicä la inceputul secolului, de „pärintele literaturii romäne“, precum §i cea a lui Nicolae lorga de a fi „adunat suflete§te, prin viatä culturalä, pe toti romänii laolaltä: „Meritul lui de frunte este acéla de a fi inmänunchiat incercärile predecesorilor §i contemporanilor säi de intocmire a unei Iiteraturi in limba nationalä. EI indepline§te deci rolul unui catalizator de eforturi §i näzuinte, iar opera sa pe acéla de sintezá a unor initiative pornite din diverse regiuni ale teritoriului romänesc“73. ín §irul analizelor inchinate epocii coresiene, cele douä studii aie profesorului targumure§ean se singularizeazä tocmai prin incercarea de a gasi о explicate a acestei efervescente culturale74. lar argumentul peremptoriu poate fi doar acéla al existentei unei pleiade de copi§ti §i traducätori, „popi“ §i „dascäli“ romäni care au sträns cärti, le-au copiat, au tinut legaturi cu alti „dascäli“ §i l-au ajutat pe Coresi in tipärire. Ca exemplu al multiplelor contacte sä amintim cele specificate in documentele germane ale Bra§ovului pentru perioada 1520-1540, §i anume: „55 de delegatii din §chei care au fäcut 160 de drum uri in Tara Romäneascä §i Moldova sau la autoritätile din Transilvania“75, legäturile continuänd cu frecventä §i intensitate §i in perioada dinainte §i din timpul cät Coresi s-а aflat la Bra§ov. Acestea sunt completate cu inzestrarea bisericii §i §colii cu multe cärti romäne§ti, unele pästrate incä in arhiva istoricä a muzeului din $chei. Nicolae Sulicä rämäne astfei un important cercetätor al inceputurilor culturii romäne§ti, un infläcärat patriot, un condei subtil §i un mare iubitor de culturä. S-а stins din viatä in 6 aprilie 1949, la 72 de ani, fiind inmormäntat in curtea bisericii Sf.Nicolae din §chei, despre care a scris atätea lucräri. De aceea, ne ingäduim sä incheiem acest portrét spiritual al cärturarului cu insä§i cuvintele puse de el sub pana diaconului Oprea, cä prin munca sa neobositä de о viatä §i-a fäcut „o pomeanä (amintire) mai delungatä §i mai tare de fierul §i de aramea, care furul nu va fura, nice väntul va strica, nice apa va neca“. 73 Diaconul Coresi §i izbända scrisului in limba románé, 1994, p.379-380. 74 Vezi §i Ion Ghetie §i AI. Mare§, Originile scrisului in limba románé, p.413-414. 75 Vasile Oltean, Intäia §coalä romäneascä din §cheii Bra§ovului, Bra§ov, 1981, p.43-45.
