Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
N.SULICÄ - UN CÄRTURAR ERUDIT 413 Tmprejurärile istorice, politice §i religioase, locul §i data cänd s-а tipärit, prototipul traducerii, tiparnita, completate cu о descriere sumarä. De§i unele cercetäri ulterioare au negat concluziile lui, cäteva dintre eie rämän valabile in continuare, a§a dupä cum a dovedit Alexandru Mare§ Tn monograficul studiu ce precede opera coresianä pe baza unor dovezi incontestabile, scutindu-ne pe női de a le urmäri Tn detaliu. Cea mai controversatä, data aparitiei Liturghierului e fixatä dupä Psaltirea din 1570, „in decursui lunii iunie §i ín prima jumätate a lui iulie 1570“, pe baza unor date istorice. ín 1969, AI. Mare§, cäntärind toate posibilitätile, Ti dä dreptate lui Sulicä, pästränd totu§i unele rezerve56, dar, dupä un an, revine mai hotärät: „Argumentele invocate in sprijinul acestei date cu peste patru decenii in urmä, de N. Sulicä, au gäsit о confirmare prin examen ul filigramelor din Litu rg hier intreprins de Gebhard Blücher §i de noi“, iar mai departe, „nu avem deocamdatä nici un motiv plauzibil pentru a puné sub semnul intrebärii opinia formulate in 1927 de N. Sulicä privind tipärirea Liturghierului in urma Psaltirii“57. ín privinta locului §i a autorului tipäririi, N.Sulicä se opre§te asupra Bra§ovului §i, bineinteles, asupra lui Coresi, aducänd Tn sprijinul acestei opinii asemänarea cu Psaltirea Tn privinta formatului, paginatiei, caracteristicilor poligrafice, härtiei de provenientä bra§oveanä, ortografiei §i limbii „de aceea§i facturä“ §i „cu acelea§i oscilatii, acela§i amestec de elemente §i forme arhaice, cu forme contemporane, acelea§i gre§eli de traducere, ca mai toate tipäriturile coresiene“58, opinie consideratä de AI. Mares? a avea „cele mai multe §anse de a corespunde adevärului istoric“, „intäritä §i de о §tire din 19 iunie 1570, care il atestä pe Coresi la Bra§ov, la о datä, cänd foarte probabil Liturghierul era deja sub tipar“59. Dar dacä Tn aceastä privintä Nicolae Sulicä e aproape de adevär, el gre§e§te cänd discutä de izvorul traducerii. Plecänd de la prezenta Tn proscomodie a celor doi sfinti nationali ai särbilor Sava §i Simion, el considerä cä textul slavon ce-a stat la baza liturghierului romänesc „a 56 AI.Mare§, op.cit., p.24. 57 Note despre Coresi, Tn Limba romána, XIX (1970), nr.3, p.259. in Ion Ghetie §i AI.Mare§, op.cit., p.260, se confirmä, din nou, exactitatea datärii efectuate „pe considerente de natura istoricä" de Nicolae Sulicä: „Tot AI. Mare§ a arätat cä pentru tipärirea Liturghierului a fost necesarä о perioadä de minimum 23 de zile, ceea ce face putin probabilä ipoteza imprimärii cärtii inaintea Psaltirii Dupä opinia sa, actiunea de tipärirea poate fi incadratä in intervalul 1 iunie - 31 august 1570”. 58 Nicolae Sulicä, op.cit., p. 10-11. AI.Mare§, op.cit., p.25.
