Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
ASPECTE ALE ACTIVITÄTII DR.ROMUL BOILÄ 387 Weltkriege, cea din urmä apärutä ín Lehrbuch des Öffentlichen Rechtes, Band 18/1930. Editate de el insu§i au apärut: Democratia, conferintä tinutä la Centrul de studii al Partidului National Täränesc din Cluj, la 31 decembrie 1921, Individui §i statul modern, conferitä tinutä in cadrul ASTREI, la 23 februarie, Cluj §i tot la Cluj publica in anii 1923 §i 1927 conferintele: Inegalitatea oamenilor, respectiv Capitalul uman §i organizatia constitutional a statelor. ín anul 1939 ii apare la Cluj volumul Statul, care ilustreazä dorinta statornic prezentä in preocupärile sale de a nu accepta о conceptie juridica doar pe considerentul cä este traditional19. Pe plan politic, ca membru marcant al Partidului National Täränist, a candidat §i a fost ales senator intre anii 1927-1929, vicepre§edinte al Senatului intre anii 1928-1929 §i a fost membru in Consiliul de revizuire legislativä in timpul guvernului Maniu. íncepánd cu anul 1926 este cvasipermanent membru al Consiliului municipal Cluj, iar ín alegerile de primari din anul 1926, deci in timpul guvernärii liberale, de§i a obtinut cel mai mare numär de voturi, alegerea sa ca primär nu a fost validatä20. ín cursui anului 1928, cänd detinea functia anterior mentionatä de membru al Consiliului legislativ, in spiritui idealurilor de justitie socialä care i-au cäläuzit activitatea, a initiat §i a pus in discutia acestui consiliu о reglementare pentru repunerea in drepturi a acelor functional publici maghiari, care imediat dupä Unire au fost sfätuiti de cätre reprezentantii guvernului maghiar §i de cätre liderii lor din Transilvania sä nu depunä jurämäntul de fidelitate fatä de statul román. ín acest sens, intre liderii transilväneni s-а remarcat Emil Grandpierre, cel care fäcea о intensä propagandä pentru emigrare, cäci se urmärea ca Romania -prin aceastä actiune concertatä, sä nu-§i poatä organiza administratia nationalä, lucru care nu s-а produs. О veritabilä dramä a traversat familiile acestor oameni, care träiau in conditii precare, ca emigranti la periféria Budapestei (situatia fiind valabilä pentru emigrantii din toate statele succesorale). Ace§ti nefericiti, manipulati politic, au fost prezentati de cercurile guvernamentale maghiare ca victime ale tratatului de la Trianon, iar Románia -de§i о parte a functionarilor maghiari, pe baza propriei optiuni au rämas in posturi (mai mult chiar statul román a anga-19 Ibiderrr, Biográfia lui R.Boilä. 20 Minerva -Enciclopedie romänä, Cluj, 1927, p.202; Idem, Note biografice, in Patria, XXVII, nr.23, 1946, p.1.
