Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
388 NICOLAE VICTOR FOLA jat §i alti etnici maghiari), a fost acuzatä, ín evidentä contradictie cu realitatea, cä este intolerantä21. intre actiunile intreprinse pentru mentinerea Transilvaniei in cadrele statului maghiar (sau, in caz de nereu§itä de creare a unui stat independent, autonom sau federal al Transilvaniei) se numärau §i demersurile initiate de cätre Gyárfás Elemer pe längä membrii Consiliului Dirigent. Desigur, acest lucru era in concordantä cu atitudinea politica a lui Gyárfás Elemer, dupá cum evidentiazá §i portréiul sáu fácut de Onisifor Ghibu §i amintit anterior. Pe de altá parte, a§a cum aprecia relativ recent cercetätorul clujean dr.Gh.lancu22, evenimentele perioadei trebuie tratate §i interpretate nuantat, inclusiv chestiunea depunerii jurämäntului de fidelitate fatä de statul román de cätre fo§tii salariati ai statului maghiar. Acest proces a fost initiat §i condus de autoritäre civile románé, nu de cele militare, cum se sustine frecvent, astfei cä nu s-au incälcat prevederile conventiilor de la Haga din 29 iulie 1899 §i 18 octombrie 1907. in desfä§urarea concreta a acestui fenomen nu s-au inregistrat de nici о parte pozitii tran§ante, exclusive. Statui román n-a indepártat din functii pe toti cei care au refuzat depunerea jurämäntului de fidelitate §i nu toti cei cärora Ii s-а pretins l-au refuzat. Multi din cei ce n-au consimtit sä se conformeze dispozitiilor statului §i au optat pentru cetätenia maghiarä au päräsit Románia incepänd cu anul 1919. Prezentändu-se ca victime ale statului román au constituit Societatea pentru apärarea minoritätilor din Transilvania §i Comitetul maghiarilor proscri§i din Transilvania, cu sediul la Budapesta, in numele cärora au trimis mai multe memorii la Societatea Natiunilor, färä a gäsi audienta speratä. Statul román a expulzat doar pe acei cetäteni maghiari care s-au fäcut vinovati de incälcäri grave ale legilor tärii. In acest context istoric, referitor la cetätenii etnici maghiari, care nu au incälcat legile Romäniei §i au rämas pe teritoriul romänesc, dr.Romul Boilä a fäcut mentionata propunere de repunere in drepturi, conform Constitutiei §i spiritului democratic al legislatiei tärii. Adversarii politici au incercat sä prezinte denaturat initiativa sa, pentru а-l denigra §i a compromite §i partidul säu in fata opiniei publice, sugerändu-se, 21 Virgil Panä, op.cit., p. 124-125. 22 Gh.lancu, Majoritáti §i minoritát/', in Transilvania la sfär§itul primului räzboi mondial, in Anuarul Institutului de Istorie, Cluj-Napoca, XXXII, 1993, p.219, 212.
