Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
206 lOAN RANCA doc§i, о optime tigani romänofoni §i 74 de suflete unguri de religie evanghelico-reformatä, cei mai multi dintre ei functionari sau servitori ai domeniului. Colonizarea de aici tinea cont de situatia numericä precarä a etnicilor unguri din sat §i s-а apreciat de cätre autoritäti cá daca se aduc aici pe cele 1009 jugäre cadastrale deocamdatä 31 de familii apoi cu timpul altele din Gheorghenii Clujului acestea nu vor säräci de unguri tärgul Cojocna sau ora§ul regese Cluj. ín schimb daeä se va a§eza aici aceastä minima proportie de unguri §i statul le va zidi §coalá de stat §i grädinitä, apoi sporind numárul ungurilor §i ín alte sate pe care le va asigura cu preoti §i invätätori unguri, atunci nici Gheorghenii nu vor scädea numeric prin plecarea ín alte párti mai indepärtate a locuitorilor lui, realizändu-se concomitent §i о infuzie de populatie ungureascä nouä in mäsurä a revigora con§tiinta nationalä §i amplificänd astfei unda unui nou spirit in sänul ungurimii dispersate prin aceste párti ale Cämpiei ardelene. Mo§ia de colonizare a fost achizitionatä de la baroneasa Rottenthal Anna, näscutä Haller, cu 257,285 coroane jugärul cadastral, sumä in care global intrau §i supraedificatele economice existente pe teren, care, impreunä cu utilajele §i instrumentele u§urau de asemenea conditia initialä a colonistului. Din cele 31 de parcele defalcate pentru colonizare numai 19 au fost ocupate in pofida constitutivumului parcelei care era chiar mai mare decät in alte sate, conständ din 27-30 jugäre. Aici parcela de colonizare era evaluatä la 9660 de coroane, din care avansul s-а stabilit tot la 800 coroane, dobänzile dupä rata anualä de 353 de coroane fiind de 2-3% de asemenea pe timp de 50 de ani. 6. Colonizarea din Tritiul de Sus, din judetul Turda-Arie§, azi judetul Cluj a avut de asemenea caracterul de intärire prin adäugirea de noi familii de etnici unguri putinelor familii existente. Ambele Tritiuri, de Jos §i Sus, apartineau plä§ii Turda formänd, impreunä cu Cocul de Cämpie §i cu Urea, un notariat cercual cu sediul in Tritiul de Jos. Tritiul de Jos se intindea pe 3397 jugäre cadastrale, avänd о populatie de 1316 suflete din care doar 175 erau unguri, 1051 fiind romäni §i putini tigani. Tritiul de Sus de asemenea recunoscut §i el ca sat romänesc avea о intindere de 3457 jugäre cadastrale §i о populatie de 829 suflete. Aici proportia etnicä este aproximativ aceea§i: 100 de unguri §i 729 romäni §i tigani romänofoni. Ambele sate aveau biserici §i §coli confesionale grecocatolice iar Tritiul de Jos, in ciuda minoritätii etnice ungure§ti, pentru cele 20-30 de familii avea bisericä reformatä §i §coalä de stat ungureascä. Motivarea colonizärii este gäsitä de autoritäti in trecutul unguresc initial al acelor douä sate versiune care insä nu rezistä criticii istorice §i mai degrabä actul de colonizare e de atribuit intäririi elemen-
