Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
О STRATEGIE А DEZNATIONALIZÄRII ROMÄNILOR 205 Colonizarea a ínceput ín 190319 §i a durat pänä ín 190620 21 cänd íntreaga suprafata de 3722 jugäre cadastrale achizitionatá de stat a fost parcelatä §i atribuitá succesiv ín patru valuri la 141 familii. §i aici constitutivumul parcelei a fost convenabil, variind íntre 20-27 jugäre cadastrale. Avansul bänesc initial a fost de 750 coroane de familie iar diferenta pänä la 7500 urma sä se achite ín rate anuale de cáte 262 coroane ín 50 de ani cu dobändä de 3%. Prin acest pretios aport economic §i demografic ín numai trei decenii proportia etnicä a localitátii s-а schimbat fundamental: 1451 de romäni cu о cre§tere nesemnificativá, 2525 unguri §i 756 alte nationalitäti (evrei, germani §.a.) deci de la aproximativ 742 unguri ín 1900, recensämäntul din 1930 ínregistreazá о cre§tere de aproape 30%. Dupá о evolutie mai sinuoasä trecänd prin máinile mai multor familii nobiliare domeniul Ludu§ului ajunge ín proprietatea lui Eczken Sándor §i a lui Andrássy Gyula. Primul vinde 1408 jugäre cadastrale §i 1046 stänjeni pätrati ín mod conditionat ca noua a§ezare sau cartier de coloni§ti sá-i poarte numele, cu suma convenavilá de 316000 coroane, gest pentru care este felicitat de ínsá§i ímpáratul monarhiei bicefale. Aproape concomitent §i secundul vinde cu 240 de coroane jugárul cadastral mobile sale de 1835 jugäre cadastrale din Ludu§ §i cele 478 jugäre cadastrale din Bogata satui din imediata apropiere. Contractui íncheiat íntre Eczken Sándor §i Ministerul regal ungar al Agriculturii stipuleazá scopul politic deciarat al colonizárii íncá din primul sáu aliniat afirmánd cä vánzátorul (denumit mai sus) „pätruns de sentimentul cä pe Cämpie colonizarea promoveazä cauza sporiri elementelor (ungure§ti -compl.ns.l.R.) sustinätoare ale statului i§i vinde mo§ia §.a.m.d.” 1. Eczken n-a vándut ínsá numai terenul ci §i un important fond zootehnic compus din animale de rasá, produse agricole, instrumente §i utilaje agricole atát la conacul din Ludu§ cát §i la hodáile din hotar care au trecut, odatá cu imobilele, ín proprietatea coloni§tilor fapt apreciat a fi, ín comparatie cu situatia diferitá din alte colonii, avantajul care a conferit durabilitatea colonizárii de aici. 5. Colonizarea de adáugire dini Cara, judetul Cojocna, a ínceput ín anul 1903 íncheindu-se ín 1908, a avut de asemenea ca scop íntárirea elementului unguresc dispersat íntr-o masä romäneascä compactä. Satui Cara era locuit de 800 de suflete din care trei pätrimi romäni orto-19 Ibidem, Tabelul sinoptic general. 20 loan Luca Coimac, op.cit., Tabelul general al colonizärilor. 21 Lovas Sándar, op.cit., p.401.
