Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
204 lOAN RANCA 3. Vita, judetul Solnoc-Däbäca azi Vita. §i colonizarea de aici a avut un caracter de íntárire a elementului unguresc majoritar constánd din 1000 de suflete de religie romano-catolicá, 300 de calvini care convietuiau cu 111 suflete de románi greco-catolici. Mo§ia destinata parcelärii ín vederea colonizárii a fost achizitionatá ín numele statului ín 1893 de gróful Bethlen András cu suma de 120000 de coroane §i consta din 686 de jugáre de térén bún situat ín zóna Cámpiei Transilvaniei. ín 1908 la un bilant partial al stadiului colonizárii, erau ocupate doar 5 din cele 25 de case cu loturi, 20 fiind parasite, ín pofida parcelelor destul de convenabile de 25 de jugáre ce le-au fost acordate. §i aici ca §i ín celelalte cazuri de pe Cámpie colonistul trebuia sä achite anticipativ 800 de coroane restül páná la suma totalá de 5880 de coroane urmánd a fi achitatá ín rate anuale timp de 50 de ani18. 4. Ludu§, comuná mare cu peste 3000 de locuitori din judetul Turda- Arie§, situatá la vársarea céléi mai lungi vái omonime a Cámpiei ín Mure§, pe maiul stáng al acestuia, (azi ora§ul Ludu§, judetul Mure§) a fost localitatea cáreia scopul deciarat al statului ín domeniul politicii sale etno-agrare vádit ungure§ti i s-а potrivit cél mai bine. Era comuna re§edintá de plasá ai cáréi intelectuali, functionary comercianti §i meseria§i unguri necesitau о íntárire cu о páturá de mici prophetari conationali ce trebuiau plasati acolo prin colonizare spre a transforma astfel comuna románeascá neínsemnatá íntr-un centru unguresc aici la poarta sudicá a Cámpiei. Adevárata ascensiune a Ludu§ului nu este stráiná de scopul urmárit íncá anterior, de a transforma aceastá a§ezare ruralá románeascá dominatá páná la 1848 doar de curia domeniului feudal, íntr-o comuná ungureascá puternicá la periféria Cámpiei, fiindcá pe linie politico-administrativá demersurile erau promitátoare íncá íncepánd din deceniul al Vl-lea, cánd succesiv statul face sä ia fiintä aici un oficiu postal (1852), pretura de plasá (1871), circumscriptia financiarä (1891) §i autoritatea de carte funciarä (1895). Prin functional adu§i aici cu preponderentá ungureascá §i desigur prin sporul natural dirijat, íntre 1869- 1900 populatia comunei cre§te de la 1290 la 2879 suflete §i consta, dupä limba vorbitá, din 1351 de unguri, 154 de germani §i din 1359 de romäni. Cei 609 izraeliti (vorbitori de limbä maghiarä inclu§i ín cifra de 1351 de unguri) dädeau a§ezärii un puternic caracter comercial. 18Ibidem.
