Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

О STRATEGIE А DEZNATIONALIZÄRII ROMÄNILOR

203

1.

Särma§ul Mare, judetul Cluj, plasa Särma§ (azi Särma§u, judetul Mure§). §i aid colonizarea, avea ca scop politic, premeditat: acéla de Tntärire a elementului unguresc existent deja, dar insuficient afirmat.

Urmärind realizarea acestui scop, ?ncä ínainte ca parlamentül de •la Budapesta sä fi adoptat legea despre colonizare, contele Bethlen András, in speranta cä proiectul initiat de el va fi legiferat, s-а ínteles in vederea achizitionärii mo§iei proprietate comunä a contilor Teleki László, Sándoréi Blanka, de 3910 jugäre14 cadastrale din Särma§u §i Tu§in, (judetul Cluj) azi judetul Mure§, la pretul de 1200000 coroane §i a proprietätii arenda§ului lor Lázár János de 358 jugäre din Särma§u, ca prin colonizarea de etnici unguri din judetul Veszprén din Ungaria sä dezvolte aceastä comunä mai räsäritä din inima Transilvaniei Jntr-un centru puternic... §i sä-l facä accesibil pentru midi gospodari ale§i din partea apuseanä a tärii (Ungaria, subl.ns.l.R.)...”15 §i prin aceasta sä-l ridice implicit la rangul de centru de iradiere a maghiarismului in Cämpia Transilvaniei care cum vom vedea, era consideratä incä prea compact romäneascä 6.

ín total din mo§ia cumpäratä de stat au fost parcelate aici 190 loturi, din care 20 erau de cäte 50 jugäre §i 170 de cäte 20 de jugäre. Documentul incheiat cu statul17 prevedea ca 800 de coroane sä fie achitate de colonist initial iar diferenta pänä la lichidarea sumei totale sä fie achitatä in rate anuale de cäte 200 de coroane timp de 50 de ani. Statul s-а ingrijit sä sistematizeze §i sä canalizeze comunä, s-о doteze cu clädiri administrative: preturä de plasä, primärie, jandarmerie, §coalä de stat, grädinitä, casä parohialä §i bisericä reformatä §i cu locuintele directorului §colii §i a invätätorilor, edificii „care dau sträzii о coloratum orä§eneascä".

2.

Nimigea ungureascä, judetul Bistrita-Näsäud, plasa Näsäud, azi Nimigea, acela§i judet, situatä in Valea Some§ului Mare, in pofida faptului cä era populatä in majoritate de unguri a fost, de asemenea, colonizatä in anul 1896 cu 25 familii atribuidu-li-se loturi de cäte 25 jugäre in acelea§i conditii cu cele atribuite celor din Särma§u. Din nefericire pentru initiatori in scurt timp colonizarea de aici a fost ratatä, 20 de familii din cele aduse päräsindu-§i locuintele §i loturile spre a se reintoarce in satele de ba§tinä.

Lovas Sándor, op.eit, p.174.

15 Ibidem, 175.

16 loan Luca Ciomac, op.cit., p.75.

1/ Lovas Sándor, op.cit., p.364-373.