Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
108 FLORA MARIANA GRIGORESCU Viata economicä Tnfloritoare a Sighi§oarei evului mediu a determinat un nivel ridicat al dezvoltärii social-culturale a ora§ului. Aceasta explicá faptul cä la Sighi§oara, ín secolele XIV-XV, se construiau anexe ale bisericilor, situate ín afara limitelor ora§ului de atunci, anexe ce au avut la ínceput doar rolul de a-i adáposti §i íngriji pe cei sarad10. La ie§irea de sud-vest a ora§ului a existat Spitalul Bisericii Sfäntului Anton, bisericä cunoscutä de sighi§oreni §i sub numele de Biserica Spitalului. Vasile Drägut spunea cä prima ei fundatie dateazä din secolul al XlV-lea. ín cursui secolul al XV-lea a fost inconjuratä cu un zid inelar, fortificatie tipicä pentru bisericile täräne§ti intärite de pe Valea Tärnavelor11 (PI.I.2). Spitalul construit pe längä bisericä este atestat la 1461, prin lista ciericilor (rector hospitalis) care au functionat aid. Lista clericilor Bisericii Sfäntului Anton, scrisä intre anii 1461-1736, aminte§te 25 clerici care au servit §i la spital in aceastä perioadä. La 1461 este mentionat clericul S.Antonius, apoi la 1466, Nicolaus'2. La 1487, conform unei intelegeri dintre Ordinul Sfäntului Anton, ce-§i avea re§edinta la Mänästirea Dravec, in regiunea Spis (Cehoslovacia) §i ora§ul Sighi§oara, clericul spitalului era ales de magistratul ora§ului. in acela§i an Matei Corvin intärea acordul, fäcänd referire la vechea libertate §i la vechiul obicei al magistratului din Sighi§oara de a alege rectorul spitalului13. Gernot Nussbächer sustine cä spitalul ar putea data incä dinainte de documentul de la 1461. Credem ipoteza posibilä intrucät inaintea anului 1461 putea sä nu se fi tinut nici о evidentä а personalului care a deservit bisericä. Pledeazä pentru aceastä ipotezä §i íncadrarea, ín secolul al XlV-lea, a arhitecturii bisericii14. AI doilea a§ezämänt medical care a existat in Sighi§oara a fost Spitalul lepro§ilor, care impreunä cu bisericuta erau situate pe malul drept al Tärnavei §i tot in afara limitelor ora§ului, atestat prin alocatiile bäne§ti in anul 1507. Universitatea säseascä a acordat, in acel an, mai multe alocatii bäne§ti. Intre acestea figureazä §i alocatiile acordate celor douä spitale din Sighi§oara: Hospitali in Segeswar fl.6, Leprosis ibidem fl.4. Deci spitalul Bisericii Sfäntului Anton a primit 6 florini, iar cel al lepro§ilor 4 florini15. Studierea arhitecturii bisericii, pästratä §i in zilele 10 F.Müller, op.cit, p.32. 11 V.Drägut, Cetatea Sighi§oara, Bucure§ti, 1968, p.46. 12 Müller, op.cit, p.31. 13 G.Nussbächer, Din trecutul medical al Sighi§oarei. in: Trecut §i viitor in medicina. Bucure§ti, 1981, p.97. 14 Ibidem. 15 Müller, op.cit, p.30-31.
