Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
CATALOGUL OBIETELOR DE FARMACIE 109 noastre, conduce la ideea cá biserica -posibil deci §i spitalul- existau chiar din secolul al XV-lea. Se pästreazä §i astäzi balconul-amvon, practicat special pentru a permite tinerea slujbei religioase pentru lepro§i astfei incät ei sä nu pätrundä in interiorul läca§ului (PI.I.3). Accesul la acest balcon este astäzi Tnchis. Din päcate spitalul, care a functionat pänä la sfär§itul secolul al XlX-lea, a fost demolat cu ocazia construirii liniei ferate. Un alt a§ezämänt sanitär a fost baia orä§eneascä, atestatä ín socotelile ora§ului Sighi§oara din anul 1522, astäzi demolatä. Era situatä ín strada Baiergasse. Hala bäii publice avea о lungime de 12 stänjeni §i о lätime de 4,5 stänjeni; bolta era sustinutä de opt coloane dispuse pe douä ränduri16. Din Socotelile ora§ului Sighi§oara pe anul 1522, reiese cä la baia publicä activa noul bäie§ Bernardus, venit din Media§. Bernardus a primit din partea magistratului ora§ului un imprumut pentru rezolvarea problemelor legate de mutarea §i instalarea lui la Sighi§oara17. Dupä cum reiese din document §i acest a§ezämänt era mai vechi decät anul 1522. Primul medic atestat documentar la Sighi§oara este magistrul Pancratius Chirurgus in anul 1566 cänd, impreunä cu Johanes Barbitonsor, a fost trimis in tabära transilväneanä18. ín Biserica din Deal din Sighi§oara se gäse§te piatra de mormänt a magistrului Pancratius, decedat in anul 1583 (Pl.l.4). Din secolul al XVII-lea interesül clericilor pentru intretinerea spitalelor a scäzut, acestea nemaifiind dotate ca in secolele anterioare. Pe längä alocatiile oferite de Universitatea säseascä, spitalele au fost intretinute prin diferite donatii din partea parohiilor §i cetätenilor Sighi§oarei. Nu se cunoa§te situatia Spitalului Bisericii dupä 1736, deoarece lista clericilor a fost intreruptä. ín anul 1828 pedicatorul Marin Wohl a continuat aceastä listä, fäcänd §i observatii pentru perioada anterioarä, incepänd din anul 177019. ín anii 1855-1856 Spitalul §i Biserica Sfäntului Anton mai existau incä20, pentru ca apoi, spre sfär§itul secolului al XIX, sä fie demolate pentru construirea liniei ferate Sighi§oara-Agnita in 1898. ín perioada in care erau dezafectate §i apoi demolate cele douä spitale, doctorul lulius Oberth (tatái inginerului Herman Oberth, fondatorul astronauticii moderne) asistent al profesorului Theodor 16 Nussbächer, op.cit, p.98. 17 Müller, op.cit, p.61-62. 18 Ibidem, p.31. 19 Ibidem, p.31. 20 Ibidem, p.36.
