Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
98 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI ■ 24 Sectiunea XI, redeschisä si lungitä, a fost adäncitä pänä la 3,60 m. Scopul acestei prelungiri a fost de a vedea dacä, pe aceastä laturä lungä, castrul a avut sau nu sant dublu. Lärgimea gurii santului I este de aproximativ 6 m, iar adäncimea lui de 2 m. Din cauzä cä stratigrafia apare aici destul de confuzä, nu se distinge ciar berma castrului, ci numai urmele zidului scos pänä la temelie. Tot din motivul amintit, nu se contureazä cu claritate nici escarpa interioarä a sanjului. Sanjul II de apärare (cel dinspre exterior) nu a tost surprins Tn aceastä sectiune, care, din cauza apei freatice nu a putut fi prelungitä si adäncitä, cät ar fi tost necesar. Sectiunea XXI s-a trasat längä intrarea Tn asa-numita „grädina englezä" a castelului. Orientatä nord-est — sud-vest, sectiunea are dimensiunile de 25 x 1 m si ea a tost säpatä Tn zona presupusului turn de colf. Aici s-a dat peste о portiune de zid, de 0,80 m Tnältime (de fapt, temelia), situat la adäncime de 2,10 m. Se pare cä si pe aceastä laturä au existat douä santuri de apärare. Un sant se constatä Tntre m 6 si m 14, iar apoi, dupä о fasie de teren crutat, apare al doilea sant de apärare, a cärui lätime nu s-a putut stabili, säparea sectiunii fiind Tmpiedicatä de existenta unicului drum de acces la pädurea „Rózsás". Adäncimea primului sant de apärare este de numai 1,5 m. Deoarece depunerile arheologice indicä urmele unor amenajäri de teren ulterioare, situalia nu a putut fi clarificatä. Cert este faptul cä aici nu s-a gäsit nici о urmä a turnului din coltul de nord-est al castrului. Caseta R se gäseste la capätul sudic al sectiunii XIX (1973) si a avut initial dimensiunile de 5 x 1,5 m, fiindu-i adäugatä ulterior о portiune de 2,5 x 2m. Caseta, adäncä de 2,40 m, se aflä längä bifurcarea gardului castelului. Aici s-a surprins un zid masiv fäcut din bolovani de räu si blocuri de piaträ de carierä, prinse cu mult mortar de bunä calitate, formänd colful unei clädiri, la aproximativ 17 m distantä de zidul de incintä. Zidul s-a pästrat pänä la Tnältimea de aprox. 0,80-0,90 m. Rämäne de väzut, dacä si Tn ce mäsurä sträpungerea din 1937 a unui „zid puternic" - cum spune Paulovics - a afectat aceastä clädire. Anul 1977 Cercetärile s-au intreprins Tn douä reprize, Tn cursul lunilor iulie si septembrie, concenträndu-se pe latura scurtä de est (spre Mures) a castrului. Incä din anul 1971, prin trasarea sectiunilor XII si XV, amplasate de-a curmezisul presupusului traseu al zidului de incintä estic al castrului, s-a cercetat si stratigrafia terenului de längä räpa Muresului. Am avut un oarecare dubiu, Tn legäturä cu amplasamentul acestui zid, deoarece ei lipsea Tn sectiunile amintite mai sus. Situatia stratigraficä s-a dovedit a fi
