Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
25 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCO VENE§TI 99 destul de confuzd. Era dificil de precizat, care anume resturi din zidul demolat provin din cdstru si care din clädiri de epocä feudalä, pentru cä Tntregul térén a suferit mari transformäri §i reamenajäri. Nici deschiderea sectiunii XXi (1976) in locul presupusului turn din coltul nord-estic nu ne-a oferit ceva clar. Aici, de?i s-a putut surprinde temeiia intactä d zidului de incintä, totu$i nu s-du gdsit urmele sigure die unui turn de colt. A$a cum am a rät at mai sus, $i aici avem о situate neclarä, Tn privinta ?anturilor de apärare. Pentru a identifica cu todtä certitudinea traseul zidului estic de incintä, ne-am decis sä redeschidem sectiunea XV (1971), lungä doar de 10 m, $i s-о prelungim atät cätre räpa Mure$ului, cat $i spre interiorul castrului, unde terenul fusese nivelat, prin 1930, de proprietarii castelului. Secpunea XV, avänd de data aceasta о lungime de 28 m si lätimea de 1 m, ne-a furnizat, Tn parte, räspunsul la chestiunea privind lipsa zidului de incintä Tn acedstä zonä. A$a cum rezultä din profilul pereteiui nordic ai sectiunii XVJntre m 19,25 §i m 20,70, este amplasat, doar Ia 0,40 m adäncime, о masivä temelie de zid feuddl, durat din bolovani de räu, lega|i cu mortar de var. Nu am sectionat aceastä temelie, deoarece pe ea se sprijinä actualul gard ce Tnconjodrä curtea cdstelului. Dar, spre est $i vest de ea, existä puternice deranjamente die terenului, legdte de amenajärile $i reamenajärile din epoca feudalä-modernä. Astfel, Tntre m 14 $i m 19, la adäncime de 1-1,80 m, Tntr-un pämänt negricios, se aflau bolovani de räu dislocati, färä urme de mortar, proveniti probabil dintr-un zid demolat. Aceea$i situatie s-a Tnregistrat $i Tntre m 21 §i m 22, la adäncimea de 2,60-2,90 m, $i Tn portiunea dintre m 22,50 si m 28. Mentionäm cä, atät printre bolovanii dislocati, cät $i Tn stratui de pämänt brun ce se gäse§te sub ei, abundä fragmentele de ceramicä romanä. Tntre m 13 $i m 16, la adäncimea de 0,80-1,20 m, sec|iunea XV a sträpuns un strat de moloz cu ceramicä feudalä. Situatia se repetä Tntre m 4 §i m 10, cam la aceeasi adäncime, iar Tn portiunea 0-8 m se aflä bolovani de räu dislocati, rezuttati desigur din demoläri de ziduri $i reamenajäri ale terenului. Se puné Tntrebarea: de ce nu apare agger-ul si fossa castrului de piaträ sau circumvalafia constatatä pe celelalte trei laturi? Räspunsul ar putea sä rezide Tn faptul cä el a fost scos complet $i valul nivelat prin reamenajäri ale terenului Tn epoca feudalä-modernä. Ceramicä romanä gäsitä aici din abundentä ne aratä cä portiunile cercetate se aflä Tn interiorul castrului. Mentionäm apoi cä Tntre m 2 §i m 3, la adäncime de 1,50 m, au apärut douä monede: un denar ai lui Commodus, emis Tn anii 190-191 $i aftul de la Caracalla (anul 205-211).40 40Infra, subcapitolul Monede.
