Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
92 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 18 cä aid nu exista titulus Id Tnceput si cö el s-d föcut ulterior, prin umplered intentionatö d sdntului din fata portii. Numdi dSd se podte explicd strdtul de prundis peste santul de apärare din fejd portii decumana, sont umplut lo un intervol de timp dificil de precizot, probobil lo construireo costrului de piotrd. Caseta К (pl.XXV) se gdseste Tn santul de vest ol costrului, Tn stöngo portii, lo 7 m depdrtore de zid. Dimensiuni: 8 x 2 x 1,5 m. ín interiorul ei nu sau gösit sculpturi si nici inscriptii. Lipsesc, de osemeneo, blocurile fosonote. ín schimb, s-ou descoperit bolovoni de rőu, cioburi romone rosii, vreo 20 de cuie de tier si cätevo frogmente de cärämidä. ín acest an, s-au descoperit Tn casetele mentionate un numär de 20 de sculpturi si inscriptii (vezi сор. IV), la Cdre se addugä dlte sapte-opt frogmente din monumente orhitectonice. Anul 1973 Säpäturile ou Tnceput lo 26 iunie §i s-ou Tncheiot lo 19 iulie. Lucrärile de excovotie s-ou concentratTn partea de vest si nord a costrului, unde s-au säpat mai multe casete (notate, Tn continuare, cu litere) si secfiuni pe care le descriem Tn cele ce urmeazä. Sectiunea XVIII (pl. XXXIV). Orientarea: est-vest. Dimensiuni: 40 x 1 x 2,30 m. íncepem descrierea acestei sectiuni de Ia est la vest. Pe primii doi metri, chiar Ia suprafata actualä, se aflä о platformä de pietre de räu din epoca modernd. ín urmätorii 8-9 m pämöntul este räscolit, straturile de depuneri arheologice au fost deranjate $i, se pare, cd aici avem si unele niveläri masive din epoca medievalä sau modernd. ín orice caz, Tntre m 3 $i m 6 am gösit un ossuarium, din care s-au scos oase umane din epoca medievalä si modernd. La m 6 am dat peste о groapä cu mult pämänt ars Ia rosu, var si putinä cenusä. Pämäntul continuä sä fie räscolit §i Tntre m 7 $i m 11, unde de asemenea amTntälnit schelete umane medievale-moderne. Platforma de pietre dintre m 12 §i m 15 dateazä, de asemenea, din epoca medievalä s-au modernd. La m 16, sectiunea traverseazä pe cea notatä cu XVII (1972). De aici $i pänä Ia m 29Tntreg stratui de pämänt din partea superioarä, gros de aproximativ m 1, reprezintä sau о nivelare medievalä-modernä sau räscoliri din acea epocd. Oricum, Tn acest strat nu s-au gäsit decät sporadice urme arheologice románé. íntre m 17 si m 19 se aflä о groapä modernä. De aici si pänä la m 27, la adäncime de 1,20 m, existä о dungä groasä de pämänt ars. Ea este orizontalä si neTntreruptä. Cu 20 cm mai sus §i mai jos de aceastä dungä de arsurä s-a gäsit multä ceramicä romanä obisnuitä, bucäti de cärämidä si de tigle romane. Tot Tn acest loc, Tn dreptul m 23, pe dunga de arsurä, s-a descoperit un denar de potin al lui Marcus Aurelius. Desigur cä aici se afla nivelul de cälcare antic. Pämäntul ars $i urmele de arsurä indicä un
