Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
19 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 93 puternic incendiu, care s-ar putea plasa in timp, dupä cum aratä moneda, sub domnia lui Marcus Aurelius, eventual Tn perioada räzboaielor marcomanice. Este prima datä cänd se Tntälneste un strat de arsurä Tn acest castru. Platforma dintre m 29 $i m 34, formatä din pietre de räu, care merg $i Tn adäncime, nu eredem cd este anticä, deoarece nivelul pe care se gäsesc ace$ti bolovani indicä epoca modernä. Notäm Tnsä cd mai jos de platforma respectivä, cu vreo 70-80 cm, se aflä un strat de pietre si prundis care se Tntinde pänä la groapa din apropiere. Acest strat reprezintä, färä Tndoialä, via sagularis. Ea se gdseste la adäncimea de 1,20 m fafä de nivelul actual. Prin urmare, nivelul platforméi de pietre de räu, pe care sunt ?i douä tigle románé, este modern, iar bolovanii au fost scosi din via sagularis sau din fäntäna romanä din apropiere. Nivelul antic cu via sagularis este Tntrerupt partial de amintita fäntänä. Tn interiorul acestei fäntäni s-au gäsit multe fragmente de ceramicä romanä (rosie, terra nigra, cenusie find, negricioasä), un fragment din gura unei oale dacice lucrate cu mäna, о fibulä de bronz cu piciorTntors (la -2,70 ml. ojgpjjcd de bronz cu email (-2,40 m), douä värfuri de sägeatä din fler (-3,20 m), о cataramä mied de bronz (-4,00 m), о tiglä cenusie romanä (-2,50 m), bueäti de tigle $i cärämizi rosii romane. Din motive tehnice si de protectia muncii, fäntäna nu a putut fi golitä pänä la fund, asa Tncät adäncimea ei exactä nu о cunoastem, dar о estimäm la 4-5 m fatä de nivelul antic. Tn general, sectiunea XVIII a furnizat cäteva date stratigrafice importante pentru istoria castrului si pentru elementele sale de construcfie. Ne referim la urmele de incendiu, datate cu moneda lui Marcus Aurelius, si la via sagularis cu Tnceputul rigóiéi, täiate Tn parte de putul roman. Áceastd sectiune oarecum continuä pe cea trasatd peste coltul castrului (sect. XVI). Caseta О (pl. XXV) este situatä Tntre poartä si coltul de sud-vest, de-a lungul zidului de incintä de pe latura scurtä de vest. Dimensiuni: 17 x 2 x 1,35 m. Am deschis-o pentru a vedea daeä se gäsesc monumente pe berma castrului. S-a atins peste tot pämäntul galben nemi$cat. Tn jumätatea de sud, pe о portiune de 9 m, s-a identificat fata exterioarä a temeliei zidului de incintä, care este fäcut din pietre de räu, legate cu mult mortar. Temelia inträ aproximativ 50 cm Tn pämäntul galben al valului castrului de pämänt. Zidul de elevafie a fost scos integral. Important de remarcat este cä si aici, pe latura externä a curtinei, s-a descoperit baza unui contrafort. Temelia lui, ca $i a zidului, este fäcutä din bolovani de räu legati cu mult mortar. $i mai sus, contrafortul pästrat prezintä aceeasi tehnicä si aceleasi elemente de constructie. Baza lui nu se leagä, nu „se tese" cu temelia zidului de incintä. Tntre temelia zidului
