Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
17 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 91 mutte sculpturi funerare si douä inscriptii fragmentare. Caseta a fost deschisä cu scopul de a cduta monumente sculpturale si inscriptii. Tn fundul santului castrului s-au gdsit blocuri mari de piaträ anepigrafe, nesculptate. Caseta I (pl. XXV) este situatä aproape de coltul nord-estic al castrului, de-a lungul curtinei. Dimensiunile: 11 x 1,50 x 1,50 m. A fost trasatd cu scopul de a urmäri zidul de incintä, de a vedea dacä berma este sau nu pavatä cu monumente. S-a constatat cä pe bermä (cel putin pe jumätatea sa dinspre zid) nu existd monumente. De asemenea s-a observat cd zidul castrului a fost scos pänä la temelie, iar pe о portiune este scoasä chiar §i temelia. Cät priveste temelia, ea are adőncimea de 0,70-0,80m, este fäcutä din bolovani de räu legati cu mult mortar. Fundatia este asezatä pe stratui de pämänt galben neumblat. Zidul castrului de piaträ a fost Tnfipt Tn valul castrului de pämänt. El coincidea, cel putin, pänä aici, cu cel al zidului castrului de piaträ. §i Tn acest loc s-a gäsit baza unui contrafort din bolovani de räu legati cu mortar, identificatä la nivelul temeliei zidului de incintä. Se pästreazä pe о Tnältime de 0,30-0,35 m fafä de baza zidului si iese Tn afara fetei exterioare a temeliei zidului cu 75 cm. Lätimea sa este de 70 cm. Nu „se fese" cu temelia. Cum s-a construit zidul castrului? Tn aceastä casetä (vezi pl. XXXVIll/cd), Tn peretii capetelor ei se vede cä pentru construirea temeliei s-a säpat un $ant Tn valul de pämänt al primului castru. $antul are adäncimea de circa 1 m $i lätimea de 2 m. Zidul castrului, gros de 1 m, a fost construit dupä cum urmeazä: längä taluzul interior s-a pus un strat de mortar pe care s-au asezat pietrele de räu, s-a continuat zidirea cu pietre de räu si cu mortar pe о Tnäljime de 40 cm. La acest nivel, jumätatea exterioarä a $antului de fundafie unde stäteau zidarii, a fost umplutä cu pämänt pänä la Tnältimea de cca 40 cm. De pe acest nivel s-a continuat zidirea temeliei pänä la suprafata de atunci a terenului. A urmat apoi umplerea completä a $antului pänä la nivelul solului, de aici urmänd zidul de elevatie. Numai a$a eredem cä se poate explica existente celor douä fä$ii de sfärämäturi de piaträ, cärämidä $i mortar din afara fetei exterioare a temeliei, fä$ii separate Tntre eie de pämänt galben compact. Caseta J (pl. XXV) se aflä Tn fata port». Dimensiuni: 5 x 1 x 1,80 m. ín interiorul ei s-au gäsit numai därämäturi. Peste aceste därämäturi se Tntinde un strat de pämänt negru cu sfärämäturi de cärämidä §i cioburi romane. Peste acest strat de pämänt, care constituie о parte din umplutura $antului de apärare, se gäse$te un strat de prundis, gros de 20- 30 cm. Lätimea stratului de prundi$ depä$e$te lungimea casetei. Consideräm cä prundi$ul reprezintä urmele drumului care intra Tn castru pe aceastä poartä. Stratigrafia mentionatä mai sus Tn acest punct aratä
