Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
354 BÓNIS JOHANNA 10 Productio de sticlö, Tn valeo superioarä a Gurghiului, se opreste, se pare, definitiv Tn anul 1894. О parte din mesterii sticlari seTntorc la Pädurea Neagrä, ceilal+i muncitori, locuitorii satului, se orienteazä spre alte mijloace de subzistenfä, devenind iscusiti cioplitori de piaträ. Datele statistice de la Tnceputul si mijlocul secolului al XIX - lea prezintä о situatie mai pufin clarä. Multe gläjdrii Tnfiintate Tn secolul al XVIII - lea Tsi Tntrerup activitatea, nu mai apar Tn statisticile secolului al XIX - lea52, Tn schimb apar altele noi53, sau se reconstruiesc cele päräsite mai demult54. Doar statistica lui Fényes Elek, apärutä Tn 1842 la Pesta55 si cea a lui Kővári László din anul 1847, apärutä la Cluj56 , contin date mai exacte. Astfel, Fényes Elek enumera, pentru partea de nord - vest a Transilvaniei, urmätoarele gläjärii: Alesd, Beliu, Seliste (Huta Nouä), Teceul Mic, Voivozi. Pentru Transilvania propriu-zisä, Köváry L. mentioneazö gläjäriile: Almásul Maré, Árpásul de Sus, Bicsad, Borsec, Cártisoara, Gurghiu, Porumbacu, Valea Zdlanului. Tn construirea noilor gläjärii se fine cont tot mai múlt de facilitätile de transport, important mai ales pentru valorificarea produselor. Tnlocuirea lemnului cu gazul metán, ca sursä de energie, precum si tendinta schimbärii materiilor prime naturale cu produsele industriei chimice57 vin sä asigure, de asemenea, independenta necesaräTn amplasare. Ca urmare a dezvoltärii industriei cu caracter capitalist, la Tnceputul secolului al XIX - lea, coloniile de längä „hüte" de sticlä se transformä treptat Tn mici centre industrial, iar lucrätorii devin si ei muncitori salariafi58. Desi formele de productie capitaliste Tsi croiesc drum, lucrärile citate prezintä gläjäriile transilvönene, fafä de fabricile de sticlä din Boemia si din restul monarhiei, Tntr-o luminä mai pufin favorabilä59. Numärul locuitorilor angajafi rämäne Tn continuare scäzut, iar venitul dezolant de modest60. Dacä analizäm tehnologiile si metodele de lucru 52 De exemplu gläjäriile de la Säldübagiu. Bicäu. Ardud etc. 53 Gläjäriile de la Ale$d, Teceul Mic, Voivozi, Almasul Mare. 54 Gläjäria Huta Nouä (Új Huta) din statistica lui Fényes Elek este noua gläjärie construitä pe locul gläjäriei de la Seli$te. 55 Fényes Elek, Magyarország ismertetése statisztikai, földrajzi s történelmi szempontból, 1842, Budapest. 06 Kővári László. Erdélyország statisztikája, Cluj. 1847. 67 ín fabrica de sticlä de la Valea Zälanului. deja Tn 1852 s-a Tnlocuit potasa cu sodä si sare amara. Sághelyi L. op. cit.. p. 297. 58 IstRom. Ili, p. 1015. ov In 1856, de exemplu. fabricile de sticlä din Transilvania, aveau un personal de numai 200 de maistri si muncitori auxiliari. Date prelucrate de Telkes Simon, in Üvegiparunk, Budapest, 1895. 60 Tn timp ce fabricile de sticlä din Cehia aveau о productie gtobalä de 6 miltoane de forinti, gläjäria de la Bicsad. proprietate a contelui Mikes Benedek, avea о producfie de 30 - 40 mii forinfi, cea de la Borsec 60 - 70 mii forinfi, iar cea de la Valea Zälanului, la data respectivä proprietate a contelui Kálnoky. producea 4 mii forinti anual, cf. Fényes Elek, op. cit.. I. p. 227.
