Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
11 STICLÄR1E TRANSILVÄNEANÄ DIN SEC. XVII - XIX 355 Tnvechite ne däm seama de ce produsele acestora nu rezistau concurentei nici Tn privinta calitäfii si niciín cea a pretului. Sticläria transilväneanä din aceastä perioadä se caracterizeazä, Tn primul ränd prin generalizarea produselor destinate consumului de toate zilele, este perioada cänd recipientele de sticlä devin cäutate si folosite de majoritatea gospodäriilor täränesti din Transilvania. Colecfia Muzeului din Tärgu - Mures pästreazä un numär impresionant de cäni de sticlä provenite din fabrica de sticlä de la Pädurea Neagrä, fabricä ce-si Tncepe activitatea Tn anul 1842 si care produce, cu precädere, astfei de recipiente61. Specific pentru sfársitul secolului al XVIII - lea si Tnceputul secolului al XIX - lea este aparitia unor moi ateliere de sticlä amplasate Tn apropierea sta|iunilor balneare. Pe längä butelii pentru apä mineralä aceste ateliere produceau un numär impresionant de pahare termale si suvenir. Caracterizate prin diversitatea si varietatea realizärii tehnice, aceste pahare, aproapeTntotdeauna, oglindesc fidel capriciile modei62. Fatä de secolul trecut se observä, totusi, un progres oarecare. Se angajeazä un numär tot mai mare de slefuitori si cizelatori pe längä suftätori; la Täutii de Jos (actualul judet Satu - Mare) functiona chiar un atelier independent de cizelare si slefuire a sticlei63. Se räspändesc tehnici noi de decorare64, urmänd fidel marile curente artistice europene65. О caracteristicä generalä a situaliei din a doua jumätate a secolului al XIX - lea este scäderea permanentä a numärului fabricilor de sticlä. Telkes 61 Cänile de la Pädurea Neagrä se caracterizeazä prin diversitatea variatiilor Tn cadrul aceluiasi tip. Erau produse din sticlä transparentä incolorä sau colorate albastru-cobalt, de dimensiuni diferite. avänd buza preväzutä cu cioc de turnare. Cele incolore au pe buzä un fir de sticlä albastru- cobalt (Nr. catalog: 12, 13. 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22), cu peretii corpului simplu (Nr. catalog: 12, 13, 23, 24) sau fatetat (Nr. catalog: 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 25, 26, 27, 28, 29. 30, 31, 32, 33), unele purtänd la baza gätului $i pe corp decor in caneluri, realizatin optic (Nr, catalog: 17, 18, 19. 20, 21,22. 25. 26. 27, 28, 29. 30, 31. 32, 33. 34. 35). Un tip aparte il formeazä cänile decorate cu proeminente sub formä de alveole exterioare (Nr. catalog 36) sau interioare (Nr. catalog 37). 62 Nr. catalog 49. 63 Apärutä in Europa ca formä de manifestare a stilului baroc. tehnica sticlei stratificatä e preluatä, probabil. sub influenta mesterilor veniti din Austria si Cehia si de sticlarii transilväneni. Tehnica consta Tn suflarea concomitentä a douä sau mai multe straturi de sticlä suprapuse, de culoare diferitä. De obicei stratui interior era incolor urmat de un straf alb-läptos si de unul verde, roz-bombon sau albastru-deschis. Pentru amplificarea decorului straturile superioare erau decojite prin cizelare si gravare, prezentänd adesea motive bogát ornamentale. Piesele autohtone, realizate cu aceastä tehnicä se caracterizeazä prin suprapunerea a numai douä straturi, unul incolor si unul alb, si prin linia mai modestä a decorului. Nr. catalog 8. 64 Kővári L. op. eit, p. 218. 66 Sticläria biedermeier, prezentä adesea prin tehnici de decorare sträine specificului materiei, a tost prezentä $i in Transilvania. Folosind posibilitäfile oferite de dezvoltartea tehnicä a vremii, Tn acest sens s-au räspändit piesele cu peretii dubli. avänd incluse Tntre pereti obiecte sträine, Tn primul ränd monede. Nr. catalog 50.
