Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
II. Istorie
9 STIC LARIE TRANSILVANEANA DIN SEC. XVII - XIX 353 asistati de cei 9 sticlari adu$i din Cehia, mai Tntäi, apoi din Austria, Germania si Italia. ín anii 1777 - 1778, gläjäria era in plinä functionare, se pare chiar cä era una dintre Tntreprinderile reunite ale secolului al XVIII - lea. Data reprezintä de fapt, ?i prima atestare documentarä a asezärii ce si-a primit numele de la Tntreprinderea ce i-a dat nastere. Tn anul 1780, din valea Larga de Sus, pustiit Tn urma täierilor masive de pädure, gläjäria se mutä mai Tntäi Tn centrul de azi al satuiul iar apói, distrus fiind de un incendiu, se * reconstruieste Tn 1783, pe locul unde azi se afiä clädirea si grädina $colii generale. Conform statisticilor, privind situatia industriei din Imperiu, realizat Ia cererea Curtii, gläjäria functioneazä aici färä Tntrerupere, pänä Tn anul 187149 . Tn 1789 se aduc noi muncitori din Bistrita si zona bäimäreanä, iar Tn 1835, se mutä la Gläjärie cäteva familii de sticlari din Pädurea Neagrä. La Tnceput se produceau, mai ales, ochiuri de sticlä pentru geam si recipiente simple pentru uz cotidian. Apoi, gama produselor se divefsificä. Apar cäteva forme tipice chiar, cum sunt sticlele de bäuturä - pentru cälätorie Cplosti de sticlä) cu corpul aplatizat Tn formä de parä, gätul scund si buza Tngrosatä sau paharele cu talpä si picior, cu corpul cilindric sau sub formä de clopot, incolore sau colorafe, simple sau decorate prin cizelare sau gravare. Venirea mesterilor de la Pädurea Neagrä, marcatä de räspändirea canceelor de culoare albastru cobalt, tipic ácestui centru, Tnseamnä Tn acelasi timp ridicarea nivelului produselor din punct de vedere estetic al realizärii lor tehnice50. Sistemul de arendare, din sasé Tn sase ani, practicat la Gläjärie, precum si faptul cä orice amenajare Tn scopul märirii productiei aträgea dupä sine ridicarea valorii gläjäriei, care dupä expirare era licitatä la о sumä mai mare, avea drept consecintä lipsa de interes pentru modernizarea productiei din partea arendasilor si perimarea instalallilor prin exploatarea lor pänä la limita rezistentei. Dupä incendiul din 1870 provocat, se pare, de Tnsusi proprietarul, baronul Bornemissza Leopold, datele privind funtionarea gläjäriei sunt tot mai rare, iar Tn 1894, conform statisticii lui Telkes SimionJsi sisteazä chiar activitatea51 . 49 Kővári László, Erdély ország Statisztikája, p. 218. ^ Cunoa$terea tipuritor si clasificarea produselor de provenientä Gläjärie a fost posibilä datoritä existentei colectiei muzeale la $coala generáld din localitate.- Desi este vorba de un centru a$ezat íh zona de cercetare si colectare. Muzeul din Tárgu - Mures are ín colectie doar un numär neínsemnat de piese din Gläjärie. (Nr. catalog: 3, 4, 11). Aceasta. probabil. datoritä caracterului rustic, pufin pretenttos ca realizare tehnicö a acestora, ce nu prezenta interes pentru colectionari. Meritul strängerii si pästrärii acestor piese ü au membrii familiei László, educatori prin traditie Tn Gläjärie. Multumim pentru amabilitatea cu care ne-au stat la dispozitie. Tnlesnind cercetarea $i expunerea acestora. 51 Sághelyi L, op. с/f., p. эоо.
