Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
MATERIALE CELTICE AFLATE ÍN COLECJIILE ARHEOLOGICE ALE MUZEULUI JUDETEAN MURE? MIHAI PETICÄ Civilizatia si cultura celtilor a constituit, pe längä mostenirea grecoromanä, pe care о completeazä, una dintre componentele de bazä ale Evului mediu european, aläturi'de contributio popoarelor germanice, a lumii bizantine si mai tärziu a arabilor stabiliti Tn Spania. Dintre popoarele indo-europene care si-au fäcut aparitia pe teritoriul Europei actuale, Tn jurul anului 2000T.Chr., poporul celt cu elementele sale proprii de culturä si civilizatie se afirmä mai dar, cu träsäturile culturale bine individualizate ale unei etnii distincte, cätre anul 800 T.Chr. Ei creeazä si impun multor popoare cu care vin Tn contact prima civilizafie protoistoricä barbarä din Europa Centralä si Occidentalä, devenind primul popor clasic al lumii barbare, aducänd Europa Centralä Tntr-un sträns contact cu lumea mediteraneanä. Constituindu-si aria de formare Tntre Rhinul superior si valea superioarä a Dunärii, puterea celtilor ajunge la apogeu pe laTnceputuI secolului al III- lea T.Chr., ea extinzändu-se pe о mare arie geograficä, din Irlanda Tn Frigia, Tn Asia Micä. Expansiunea lor spre räsärit se desfäsoarä cronologic $i pe etape: teritoriile Austriei (sec. V-IV), Boemiei (sec. V), Panoniei (sec. IV) si Transilvaniei (sec. IV T.Chr.)1, mai precis Tn a doua jumätate a secolului IV T.Chr. cänd s-au asezat sub forma unor enclave. Cultura materialä $i spiritualä dezvoltatä de celti, La Тёпе, a dat numele céléi de-a doua epoci a fierului Tn Europa. Douä secole mai tärziu ei Tntämpinä rezistenfa hotärätä a geto-dacilor condusi de Burebista2 Strabon exageränd desigur, atunci cänd afirma "sfärämarea" si "starpirea lor cu tótul", deoarece Tntre celti si populafia localnicä se vor stabili raporturi de convietuire pasnice, cu multiple influente reciproce, populatia celticä fiind net inferioarä numeric celei autohtone. Celtii din Transilvdnia vor fi asimilafi dispäränd ca etnie Tn masa autohtonilor daci, proces Tncheiat Tn cursul secolului al ll-lea T.Chr. Din a doua jumätate a secolului IV dateazä cimitire celte cu inventar funerar caracteristic descoperite Tn nordul si 1 C. Daicoviciu. La Transilvania nell'antichita, Bucarest. 1943, p.39-41; O. Drämbö. Istoria cultural civilizatiei, 2. Bucure$ti. 1987, p.20-21. 2 Strabon, Geográfia, VII, 3,11.
