Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
32 MIHAI PETICÄ 2 sudul Crisanei, Tn depresiunea Bistritei si Tn podisul Transilvaniei. Tn afara lantului carpatic, doar extremitated sud-vesticä d Olteniei d suferit о implantare temporarä a celtilor scordisci. Tn restul Romaniei piesele celtice descoperite au rezultat din contactele comerciale caracteristice epocii (zona Modovei)3. Celtii au avut un rol important Tn räspändirea metalurgiei la geto-daci, la introducerea rotii olarului Tn Dacia, la adoptarea de cätre autohtoni a unui bogát repertoriu artistic Tn prelucrarea ceramicii si confectionarea podoabelor, ei Hind si buni agricultori sau crescätori de vite. Reciproce d constat Tn adoptarea de cätre celti a unei producfii de facturä localä, Tn general axatä pe fäuritul uneltelor $i obiectelor de podoabä, decät spre confectionarea de arme si olärie4. Pätrunderea celtilor Tn Dacia, färä a mai putea fi socotit un moment cheie Tn geneza si cronologia epocii La Тёпе dacicä, este totusi unul dintre factorii genetici ai culturii La Тёпе dacicä, iar acest aspect, desi limitat la marile drumuri cdre pätrund Tn bazinul intracarpatic dinspre vest - valea Somesului si valed Muresului - trebuie luatTn considerate la delimitarea La Тёпе-ului de Hallstatt5 färä a-l atribui Tnsä Tn exclusivitate celtilor, contactui cu celfii gräbind dezvoltarea dacilor din Transilvania pe calea formärii culturii de tip La Тёпе, pe la anul 150 T.Chr. societatea daco-geticä ajungänd cam la acelasi nivel de dezvoltare. Influentele exercitate de celti Tn conditiile unei simbioze cu popularia autohtonä dacicä, spre deosebire de izolarea relativä a grecilor, purtätori ai unei culturi si civilizatii evident superioare, au gräbit ritmul de dezvoltare a fortelor de productie interne, Tn mersul lor ascendent spre о culturä superioarä de tip La Тёпе, a societätii daco-getice6. Descoperiri arheologice mai noi au stabilit pätrunderea unor grupuri de celti Tn interiorul bazinului transilvänean care s-au fäcut simjite numai prin prezenja unor influente culturale. Tn interiorul bazinului carpatic, pätrunderea celtilor Tncepe Tncä din La Тёпе-ul timpuriu (ß/-Ö2, sec. IV T.Chr.), dar numai unul din cele sasé grupuri - Fäntänele-Archiud-Dipsa- Cepari - urcä sigur pänä la Tnceputul La Тёпе-ului timpuriu, prezentänd evidente contaminäri cu cultura autohtonä geto-dacicä anterioarä. Tn La Тёпе-ul timpuriu apare sigur grupul Carei-Nir si cel al pärrii nordice a platoului transilvänean. Asezärile si cimitirele celtice nu mai aparTn secolul I T.Chr., ci doar piese izolate apartinand tipurilor din faza La Тёпе D, descoperite Tn mediu dacic7. Tn urma cresterii puterii politico-economice 3 V. Zirra. Beiträge zur Kenntnis des keltischen La Téne in Rumänien, in Dacia NS. 15,1971. 4 H . Daicoviciu. Dacii. 1968, p.61-63; O. Drämbä, op.cit.. p.60. 5 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la stöpänirea romanä. Cluj, 1972, p.8-16; I. Glodariu, E. larostavschi, Ovilizafia fieruluila daci. Cluj, 1979, p. 14-43. 6 I.H. Cri$an Geramica Daco-geticd. Bucure$ti, 1969, p.217-232; idem Contributa la problema celfilordin Transilvania, tn SCIV. 22,2,1971, p.156; H. Daicoviciu, op.cit. 7 V.Zirra, op.cit., p.209.
