Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
75 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 149 VII. A$EZAREA CIVILÄ Situatä pe platóul de la nord-vest de castru $i Tn imediata apropiere a acestuia, unde se Tntinde pe mai multe hectare (pl. XXVI), a$ezarea a fost sondatä prin 17 sectiuni $i cäteva suprafete mari, efectuate Tn anii 1975, 1984-1987, cänd s-au descoperit resturi din noud locuinte (case), un atelier de fäcut ceramicä, о fäntänä ?i о portiune din drumul de acces la castru, un grajd ?i un probabil atelier de potcovärie pentru cai. Locuintele. Despre eie nu putem spune decät putine lucruri, deoarece s-au pästrat doar resturi din temelia fäcutä din bolovani de räu. Ceea ce rezultä limpede din säpäturi este faptul cd ne gäsim Tn prezenta unor locuinte de suprafatä (case) cu una sau douä Tncäperi, locuinte cu pereti de lemn, a$ezati pe о sumarä temelie de bolovani de räu, Tn general nelegati cu lut. De mortar nu poate fi vorba. Acoperi$u! lor va fi tost fäcut desigur, din scänduri őri un fei de $indrile sau, mai degrabä, din paie ori trestie, Tn nici un caz din figle. Tn unele secfiuni, existä elemente care permit sä se vadä cä perefii erau construiti din bärne sau loazbe care se Tmbinau, lutul amestecat cu pleavä sau paie tocate servind drept lipiturätencuialä. Lipsesc total, ca material de constructie, mortarul, fierul (cuie, piroane, scoabe), ca §i piatra de carierä, cärämizile, tiglele $i olanele, fapt care aratä cä Tn asezarea civilä casele erau construite din lemn. Resturi de la construct» de piaträ ori cärämidä arsä nu s-au Tntälnit pänä acum. S-a observat cä dispunerea caselorTn perimetrul a$ezärii a urmat о regulä de aliniere de-a lungul unor alei ori sträzi, ceea ce nu exclude dispunerea, cél pufin Tn parte, $i dupä alte criterii. Inventarul locuintelor se prezintä foarte modest. El se reduce la diferite obiecte de uz practic sau gospodäresc (präsnele de la tusul de tors, greutäti de lut ars de la räzboiul de tesut, gresii de ascutit, lame de cufit), oase de animale, cärbune de lemn (mangal) $i cioburi de vase románé diverse. Tn cäteva cazuri, s-a constatat cä locuintele au tost mistuite de foc. Releväm, de asemenea, moneda de la Antoninus Pius, fibula $i Tn special ceramica dacicä modelatä cu mäna, Tn asociere cu cea romanä. Atelierul de ceramicä (pl. LXXX). A tost descoperit Tn 1984 si 1985, Tn sectiunea notatä cu Cn. IX, unde s-au deschis douä casete. Atelierul era format din douä Tncäperi mari, cu perefii de lemn §i temelia conständ dintr-o rudimentarä amenajare cu bolovani de räu. Tn prima Tncäpere, Tn coltul ei de sud-vest, s-a dat peste un cuptor de ars vase. El avea plan circular $i era preväzut cu un pilon central de sustinere a grätarului si praefurnium obisnuit. Acest tip de cuptor se cunoa$te peste tot Tn lumea romanä, Tn Dacia Tntälnindu-se, de exemplu, la Micia, Cristesti, Micäsasa, lli$ua (inedit) §iTn multe alte locuri.
