Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
150 DUMITRU PROTASE, ANDREI ZRÍNYI 76 La distantä de numai 1,50 m de cuptor, amestecate cu fragmente de vase considerate rebut, s-au gäsit 117 tuburi de ceramicä pentru apeduct, depozitate Tn ränduri suprapuse. Printre fragmentele ceramice s-au descoperrt §i 94 ciocuri de tub, corpurile cärora nefiind identificate. Tuburile au forma unor flacoane, cu lungimea de 20-27 cm, diametrul de 12-13 cm, iar ciocul (gätul) larg de 5-6 cm (Tn exterior). ín coitui nord-vestic al Tncäperii s-a observat un strat de prundi$, a$ternut ре о suprafatä de circa 1,5 m2- Aici se afia probabil intrarea Tn Tncäperea respectivä. Pe podina de pämänt bätätorit a atelierului, situatä la nivelul de cälcare antic (adäncimea 40 cm), s-au gäsit numeroase fragmente de vase románé, care completeazä repertory ceramicii produsä Tn acest atelier. S-au mai descoperit si douä mici esantioane (bulgärasi) de coloranti minerali, probabil caolinä si hematitä. ín a doua Tncäpere a atelierului, construitä ca $i prima, s-au gäsit resturi dintr-un cuptor de ars vase foarte deteriorat. Cuptorul fiind Tn cea mai mare parte distrus, am renuntat la cercetarea lui minutioasä. Notöm cö circa 1 m3 de cioburi diverse, majoritatea atipice, erau depuse deasupra cuptorului, abandonat $i acoperit cu pämänt Tncä din antichitate. Tn aceastä Tncäpere s-a descoperit §i un bulgäre de chirpic cu amprente de nuiele. Referitor la formele $i categoriile de vase, acestea inträ Tn tipológia ceramicii din castru $i a céléi de la Criste§ti. Fafä de aceasta din urmä, remarcäm calitatea inferioarä a pástéi, care contine multe ingrediente, iar firnisul apare extrem de rar. Ceramicä stampilatä sau cu decor Tn relief, tipare, vase de cult nu s-au Tntälnit. Probabil cä eie nici nu se fäceau la Bräncovene$ti. Ceramica dacicä nu lipseste nici ea cu totul din atelier. Din praefurniul cuptorului s-a recuperat un ciob dintr-o oalä modelatä cu mäna §i Tmpodobitä cu bräu alveolar. Tn privinta formelor ceramice, remarcäm cä majoritatea cioburilor provin din strächini, castroane, oale. Ulcioarele si cänile lipsesc. Sunt prezente, Tnsä, chiupurile atät de culoare ro$ie, cat si cenu$ie. S-au mai gäsit cäteva fragmente de pahare rosii, un opait fragmentar, tip banal Tn Dacia romanä, avänd corpul plat si un singur cioc. Atelierul a produs deopotrivä ceramicä negricioasäzgrunturoasä, cenusie finä $i ro$ie-cärämizie, unele fragmente mai pästränd Tncä urme de vopsea brunä.Tn acela§i timp, din acest atelier au iesit si importante stocuri de tuburi de apeduct, necesare castrului.
