Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
148 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 74 auxiliare din nordul $i nord-estul Daciei transilvane92 , nu existä materiale documentare databile sigur dupä anul 260. Cazurile cänd, ipotetic sau conjectural, se pot face except» de la aceastä constatare, se dovedesc a fi destul de rare. Ultimele monede (chiar $i Tn tezaure) nu tree de sfär$itul domniei lui Filip Arabul sau Decius, cel mai tärziu. Fibulele de asemenea se Tncadreazä cronologic Tn perioada premergätodre domniei lui Gallienus. Dacä tinem seama strict de datarea materialului documentor, atunci se impune acceptarea posibilitätii ca abandonarea castrului si retragerea trupei de la Bräncovenesti sä fi avut loc pe la Tnceputul domniei lui Gallienus93 . Lipsa monumentelor sculpturale, a inscriptiilor lapidare §i monedelor din perioada Gallienus-Aurelian s-ar putea explica, eventual, §i prin criza generalä a Imperiului, de care nu a fost scutrtä nici Dacia. Dar, Tn atare situatie, trebuie sä acceptäm Tntr-un context istoric general, färä probe materiale concrete, mentinerea Tn functiune pe limes a castrului pänä Tn timpul lui Aurelian94 . Tn alte provincii romane cuprinse de criza generalä, cum sunt Noricum $i Retia, de pildä, chiar dacä nu se ridicä monumente $i construct» impunätoare Tn perioada respectivä, totu$i, circulatio monetarä continuä $i Tn castre - mai slab, e drept - dar nu Tnceteazä cu totul.95 Urme postromane la Bräncovenesti sunt foarte putine, neTnsemnate $i chiar nesigure. Eie se reduc la unele forme ceramice de facturä romanä, care ar putea sä dateze din perioada postaurelianä (vezi pl. LXXIX)96 . SigurantäTn aceastä privintä nu existä, deoarece nu s-a gäsit nici о fibulä sau monedä de la sfär$itul secolului III sau din cel urmätor, care sä confirme atare posibilitate. Nici alte materiale a?a de tärzii, cu putere de datare restränsä, nu au apärut. 92 Situatia se prezintä astfei Th castrele de la Tlhäu. Cäsei, lltsua. Gherla. Orheiu Bistritei, COlugäreni, Säräteni $i a»ele. 93 Cu privire ta problematica retragerii armatei $i oficialitätilor romane din Dacia ín timpul domniei lui Gallienus (total ori partiaD sau abia sub Aurelian (a. 271/72 ori 274/75). vezi C.Oaicoviciu, Ш AISC. 111,1941. p. 240-255; M.Macrea. ih A/SC. III. 1941. p. 271-297; Istoria Romäniel. vol. 1.1960,p. 459-467; A.Bodor.in Dacoromania (Freiburg), 1,1973, p. 29-40; R.Vulpe, in Dacoromania(Freiburg). 1.1973. p. 41-52. 94 Vezi trimiterile la autorli din nota precedentä, la cei care sustin retragerea armatei si admintstratiei romane din Dáciáin timpul lui Aurelian. 95 Chiar si 1h nord-vestul Pannoniéi, ta Carnuntum, de exemplu. 6 De mult se stie si cercetärile recente confirmö din plin cä ceramica romanä in Dacia continuä sä se foloseascä si sä se fabrice si dupä retragerea aurelianä, pänä in sec.IV. Vezi. buriäoarä, D.Protase, Problema continuitatii tn Dacia.... Bucuresti. 1966, p. 136-138; idem. íh Südosteuropa Jahrbuch, 17.1987, p. 237-239.
