Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
73 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 147 piaträ, din care Tn säpäturä au apärut doar resturi foarte slabe §i uneori chiar nesigure a fi románé. 3. Päräsirea castrului. La fei ca Tn asezarea civilä, si pe teritoriul castrului s-au Tntälnit ürme de incendiu, mai ales Tn retentura. Din datele pe care le avem, relativ putine $i dispersate, nu putem sä ne däm seama dacä este vorba de un incendiu mai mare, cauzat de un atac inamic extern sau avem de-a face cu incendii Tntämplätoare, limitate la unele baräci sau grajduri din retentura. Nu este exclus. , totu$i, ca urmele de incendiu sä aibä legäturä cu räzboaiele marcomanice ori cu atacurile „barbare” de la mijlocul secolului III. Oricum, monumentele sculpturale si epigrafice luate din cimitir, sparte Tn bucäfi de märime potrivitä si utilizate Tn grabä la repararea zidului de incintä, constituie dovada peremptorie a stricäciunilor mari produse la castru de atacuri inamice. La acestea - Tn acelasi context - se mai pot adäuga si reparatiile cu cärämidä la turnul din dreapta portii decumana, ca si construirea contrafortilor descoperiti pe latura de vest. Dar, dupä aceste atacuri - tie cele marcomanice, fie cele de la mijlocul sec. Ill sau $i unele si altele - au avut loc refacerile mentionate, iar viata militarä Tn incinta castrului a continuat, intränd pe fägasul ei normal, fapt care rezultä cu prisosintä din straturile de depuneri $i materiale arheologice, precum si din circulafia monetarä. Sfärsitul viefii $i activitätii militare Tn castru nu este morcát de un incendiu general, cu urme puternice läsate de un foc mistuitor, cum se constatä, de exemplu, Tn castrul roman de la llisua91 . Castrul nu prezintä urme de distrugere violentä, „trecerea prin foc si sabie”, care sä fi determinat astfei päräsirea lui. Nimic din toate acestea. Rezultä cä plecarea trupei $i a celor legati vital de ea nu s-a fäcut precipitat, prin consträngeri armate, ci totul pare sä se fi petrecut organizat, färä vreo grabä §i färä ocuparea teritoriului de cätre alte forte militare sau о nouä populajie. Problema este cänd s-a produs abandonarea lagärului, cänd a avut loc retragerea trupei? Materialul documentor databil resträns (monede, tibule) nu depäseste Tnceputul domniei lui Gallienus. Ultima din monedele cunoscute acum, cea cu Provincia Dacia, dateazä de la Filip Arabul (a. 246-249), iar prezenta variantä a fibulei cu picior Tntors pe dedesubt apreciem cä se plaseazä, ca perioadä de fabricate si utilizare, Tntre anii 240-260, consideränd cä ultimul termen este cel mai tärziu posibil. Precum se vede, existä о concordantä cronologicä Tntre fibulä si monedä, dacä acesteia din urmä Ti acordäm Tn arculatié un terminus post quem rezonabil. Cert este cä la Bräncovenesti, ca Tn multe alte castre de trupe Constatäri inedite fäcute in cursul cercetärifor noastre la castru, pe care le efectuäm impreunä cu Muzeul din Bistrita (C.Gaiu si G. Marinescu). incepänd din anul 1979 pänd Tn prezent.
