Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
144 DUMITRU PROTASE. ANDREI ZRÍNYI 70 antic, adicä pänä la aproximativ 1,50m, ln raport de suprafata actualä a terenului. Apoi, pe fundul orizontal al acestui ?ant de fundafie, längä taluzul dinspre castru $i sprijinit de el, s-au a$ezat, pe un straf de mortar, primii bolovani de rau, legati $i ei cu mortar. Zidirea temeliel a continuat cu aceiea$i materiale, pänä cänd aceasta a atins Tnälfimea de 0,80-0,90 m. La acest nivel, temelia fiind terminatä, partea exterioarä a $antului de fundafie, unde stäteau ?i lucrau zidarii, a Tnceput sä fie umplutä cu acela$i pämänt galben de val disbcat anterior. Prima datä s-a pus pämänt si s-a tasat bine pänä la Tnälfimea de 0,40-0,50 m, apói s-a tumat peste el un straf de mortar. Dupä aceea, s-a continuat Tn acela$i fei umplutura pänä la värful temeliei, unde s-a a$ternut al doilea start de mortar, atät peste umplutura de pämänt lateralä, cät $i peste temelie. De aici "in sus, s-a continuat cu zidul de elevatie propriu-zis, fäcuttn opus incertum din piaträ de carierä, Tn amestec cu bolovani de räu. Numai admitänd atare procedeu de lucru se pot explica valabil cele douä fä$ii groase $i neintrerupte de mortar, längä temelie, Tn lutul galben de umpluturä din jumätatea exterioarä a $antului de fundafie (vezi pl. XXXVIll/c-d). Pe latura de vest, atät Tn partea stängä, cät $iTn partea dreptä a porfii decumana s-au descoperit bazele a §apte contraforfi, care sprijineau zidul dinspre exterior (pl. XV). Temelia acestora, singura care a mai rämas, este fäcutä din bolovani de räu legafi cu mult mortar $i are, la fiecare contrafort, suprafafa de circa 1 m2. Notabil este faptul cä ea nu se leagä organic (nu se „fese") cu fundafia zidului de incintä, ci se aläturä acesteia, ceea ce aratä construirea uiterioarä a contraforfilor, din nevoia consolidärii zidului. Bastioanele de colt s-au dovedit a fi complet distruse. S-a scos pentru piaträ de construcfie la castelul feudal nu numai zidul de elevafie, ci $i bolovanii de räu din temelie au fost luafi. Totu$i, cu oarecare dificuitate, locul a frei bastioane se distinge Tn säpäturi, dar nu se pot determina cu precizie nici forma, nici dimensiunile $i nici cät ie$eau eie Tn afara zidului de incintä. Prin secfiunile IX, XVI, XXI s-a traversat locul bastioanelor din colfurile de nord-vest, sud-vest $i nord-est, putändu-se estima cä acestea aveau suprafafa intertoarä de circa 3x2,50 m $i ieseau pupn Tn exteriőrül liniei de incintä. Se pare cä forma lor era trapezoidalä. Bastionul din colful de sud-est al castrului, Tmpreunä cu toatä partea respectivä din praetentura, a fost distrus cu desävär$ire, cänd s-a fäcut säpätura adäncä de 4-5 m pentru amplasarea castelului medieval. Nu $tim, dacä acest castru a avut sau nu bastioane intermediäre pe curtinä, din cauzä cä säpäturiie noastre nu au urmärit pe distanfe mai Iungi ductui zidului de incintä sau urmele lui. De aceea, nu putem nici afirma, nici nega existenfa acestora, oricare atternativä fiind posibilä.
