Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
71 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 145 Portile cercetate de noi sunt decumana $i principalis sinistra. Celelalte douä, praetoria $i principalis dextra, se gäsesc Tn puncte unde terenul a suferit transfiguröri atät de mari, Tncät nici nu este de presupus cd a mai rämas ceva din eie: prima a fost excavatä $i dislocatä complet, odatä cu groapa de ampläsare a castelului, iar locul celei de-a doua se aflä sub clädiri moderne. Porta decumana este plasatä pe latura scurtä de vest, la egalä distantä fatä de cele douä bastioane de colt, a$a cum preväd regulile castrametatiei. Tn cea mai mare parte ea a fost distrusä Tn epoca medievalä-modernä, din turnurile ei pästrändu-se doar un morman de moloz. Prin säpätura efectuatä - insuficient de extinsä - am putut, totusi, sä stabilim cä, initial, ea avusese lärgimea de 4 m, iar cele douä turnuri care о fiancau ie§eau pronuntat Tn afara liniei zidului de incintä. Nu putem, Tnsä, preciza cät anume. Ulterior, foarte probabil cänd s-au fäcut $i reparatiile precipitate la castru cu monumentele luate din cimitir, spatiul portii a fost redus la 2 m lärgime. A$a eredem cä se poate plauzibil explica $i refacerea cu cärämizi, nu cu piaträ, a fefei dinspre poartä a turnului din dreapta. Tn fa|a portii decumana, $anful I s-a gäsit umplut cu därämäturi, peste care s-a a?ternut un strat de pietri$, pentru a forma un titulus, care nu exista Tn faza castrului de pämänt, cänd $antul era neTntrerupt $i peste el se trecea pe un pod mobil. Acest titulus s-a amenajat la construirea Tn piaträ a castrului si este de admis cä aceastä situatie se repeta $i la $antul II. Porta principalis sinistra a fost integral degajatä, cu toate cä si aceasta se gäse§te Tntr-o stare de conservare deplorabilä. Totu$i, principalele ei elemente, ca $i unele detalii, au putut fi precizate prin säpäturile din anii 1981-1982 (vezi acolo). Largä de 4 m, cu spatiul de arculatié pavat Tn mijloc pe 2 m lätime, poarta era sträjuitä de douä turnuri dreptunghiulare, de dimensiuni inegale, care depäseau cu 1,80 m linia incintei. Turnul din stänga mäsoarä 5,75 x 4,75 m Tn exterior $i 3,75 x 2 m Tn interior, iar cel din dreapta are 6 x 4,50 m Tn exterior si 3,50 x 2m Tn interior. Distanta de ia latura exterioarä a turnului din drepta portii pänä la colful dinspre Mures al castrului este de 52-53 m. Berma are lätimea de circa 2,70 m pe latura scurtä de vest (S. I) §i pe cea lungä de sud (S. Ill), iar pe latura de nord lätimea ei este cuprinsä Tntre 2,50 §i 3 m. Notäm cä, Tn drepta portii decumana, pe unele portiuni, berma a fost u$or Tnältatä prin depunerea unui strat de pämänt, gros de 0,30-0,40 m. $anturile de apärare. Tn faza sa de piaträ, consideräm cä lagärul era preväzut cu douä $anturi (fossae). Primul apartinuse castrului de pämänt, iar al doilea a fost adäugat, pentru о mai bunä apärare, Tn faza de
