Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 23-24. (1994)
I. Arheologie
69 CASTRUL ROMAN DE LA BRÄNCOVENE$TI 143 precizie lätimea. Totu§i, dupä indiciile existente, ea era cuprinsä Tntre 2 si 2,30 m87a Facem precizarea cä un castru de pämänt mai mic - a§a cum s-a constatat la lli^ua88 $i Giläu89 - Cdre sä preceddä cdstrul mere de pämänt, nu am sesizat. Principial, el nu poate fi Tnsä negat, dar nici afirmat, färä dovezi. Oricum, ürme de locuire anterioare castrului nu am gäsitjn perimetrul respectiv. 2. Castrul de piaträ. Succede pe acelasi loc celui de pämänt, peste care se suprapune Tntocmai, cu Tntregul säu perimetru. Asezat cu lungimea pe directia est-vest, perpendicular pe cursul Mure$ului, el este de formä dreptunghiularä cu colturile rotunjite, preväzute cu bastioane, $i are dimensiunile de 177x144 m (2,55 ha), mäsurate de la fafa interioarä a zidurilor de incintä sau de la urmele acestora constatateTn säpäturi. Dacä tinem seama de forma turnurilor $i de iesirea lor Tn afara liniei zidului de incintä, atunci putem plasa construirea Tn piaträ a castrului pe timpul domniei lui Marcus Aurelius sau nu mult dupä aceea, de?i tipul acesta de poartä cu asemenea turnuri se construieste pänä la Severus Alexander, inclusiv890. Zidul de incintä, care acum este scos aproape peste tot pänä la temelie, avea grosimea de 1 m $i era plasatTn partea exterioarä a valului castrului de pämänt, pätrunzänd de regulä Tn stratui de lut galben virgin sau asezändu-se, Tn unele locuri, pe stänca naturalä. Dupä cum rezuftä din anumite portiuni de zid pästrate mai sus de temelie, el a fost construit Tn opus incertum din piaträ fasonatä de carierä $i bolovani de räu, ca liant fiind utilizat un mortar de bunä calitate. Pe latura de vest, Tn cäteva puncte, s-a gäsit Tn zid, cu totul izolat, $i cäte о bucatä de cärämidä. Fundatia zidului, groasä de 1,10-1,15 m si Tnaltä de 0,70-0,90 m, este fäcutä din bolovani de räu, legati uneori cu mortar sau alteori cu lut, mortarul fiind turnat Tn acest caz pe temelie, acolo unde Tncepe partea de elevatie. Notäm cä pe latura de vest si cea de nord, Tn unele portiuni s-a constatat cä temelia nu inträ Tn lutul virgin, ci este asezatä pe acesta, ea fiind fixatä Tn valul de pämänt, care о Tmbracä integral. Interesantä de relevat eredem cä este constatarea privitoare la procedeul de construire a fundatiei, constatare fäcutä repetat pe latura scurtä de vest, Tn partea dreaptä a portii decumana. Mai Tntäi, Tn panta exterioarä a valului de pämänt al primului castru, s-a säpat un sant de circa 2 m lärgime, care a fost adäncit pänä la humus-ul 87a Referitor la castrele de pämänt din Dacia, vezi N. Gudea, in Anuarul Inst, de Istorie $1 ArheologieiCiuj), 18,1975, p. 71-87. 88 D. Protase, Rom. Gesch.,Altertumsk. und Epigr. Festschrift für Artur Betz zur Vollendung seines 80. Lebensjahres, Wien, 1985, p. 497. 89 Dan Isac, ih Chiron, 1991, p. 345. 89a Tilmann Bechert, m Bonner Jahrbücher, 171,1971, p. 239-245.
