Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
STUDIUL MATERIALULUI FAUNISTIC DIN CASTRUL ROMAN, DIN SEC. Il-Ill e.n. DE LA BRÍNCOVENESTI (JUD. MURE$) SERGIU HAIMOVICI Castrul roman de la Bríncovene?ti este situat in apropiere de riul Mure?, cam la 13 km N.N.E. de órásul Reghin, aflindu-se in antichitate pe linia limesului dacic- Vreme de mai multi ani au fost executate aici säpäturi de cätre arheologii D. Protase si A. Zrínyi, ei scofind la ivealä pe teritoriul castrului, din zonele situate intre urmele constructiilor si resturi faunistice, care sínt insä in numär mic, de numai 165 fragmente. Dirire асsstea au putut fi determinate cu precizie 136 de piese ce apar.in la sasé spécii de mamifere, toate domestice. Resturile considerate ca nedeterminabile fiind starea lor prea fragmentarä, provin, de asemenea, tot de la gruparea mamiferelor. In general, se poate spune, cä sintern in fa^a unui material aicätuit di'.n resturi menajere-Deocamdatä, din cite stim, singura faunä provenitä dintr-un castru roman din Transilvania (castrul de la Bologa, jud. Cluj) a fost studiatä detaliat, de curind, de cätre P. Georoceanu si colab.1, incit noi vom face referiri ?i la aceastä lucrareln tabelul urmätor. sínt trecute pe fragmente si indivizi, aüt ca numär absolut, cit ?i ca frecven'te, cele ?ase spécii2 de mamifere domestice gäsite in castru. Se poate constata, cä frecven^a cea mai inaltä о au taurinele, situatie gäsitä ?i in castrul de la Bologa. Din päcate, nu avem la dispozi(ie nici un os intreg care sä ne poatä preciza talia animalelor. Aceasta cu atit mai mult cu cit socotim cä inältimea la greabän, datä pentru taurine, in lucrarea referitoare la fauna de la Bologa este exagerat de mare. Pe baza datelc-r din fabele ce insotesc studiul si anume pentru up metacarp intreg, pe care noi il consideräm precis ca apartinind unei femele, am putea calcula о inältime la greabän de abia de 104,6 cm, iar pentru un radius pe care Í1 eredem ca apartinind unui mascul castrat о talie de 133,3 cm3. Putinele mäsurätori pe care le-am putut executa noi, aratä 1. Paul Georoceanu, Marin Georoceanu, Claudiu bisovsehi, Fauna dln castrul Bologa — jud. Cluj, in ActaMP, III, 1979, p. 427-447. 2. Jntrucit nu intotdeauna pentru pärtile scheletice, mai ales fragmentare, provenite de la genurile Ovis s{ Capra se poate executa о diagnozá diferentiatä, noi am trecut resturile lor impreunü cu denumirea familiei, cea de Ovicaprinae.
