Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
5 VIRGINIA CAHTIANU 79 cu denumirea actualä de villa cu „coridor“ (corridor-type with end projections) era exclusiv folosit atit pentru clädirile mari, cit si pentru cele mici. Numärul urmelor de villae rusticae ascunse in pämintul Frantei pare a fi foarte mare, dupä cum dovedesc descoperirile surprinzätoare prin explorärile arheologice aeriene. Incepute13 prin observari de la bordul unui balon, acestea sínt efectuate in prezent prin fotografii din avioane, adaptate special acestui scop si corelate cu cercetári la sol. Numai in departamentul Somme din nordul Francéi au fost identificate peste 700 de villae prin aceastä metodä de exploatare14 15. S-au descoperit in acest mod si oppida, villae §i drumuri, indeosebi cele din nordul Frantei, explicabil prin natura terenului fertil culturilor. In Bourgogne cercetärile arheologice au identificat tipuri variate de villae: cu coridor de a lungul fatadei, cu plan pätrat ?i foisor la coituri, cu peristil dar avind totusi anumite caracteristici predominante: orientare E-SE a ansamblului, insirarea incaperilor in plan longitudinal, realizarea de structuri proportionale ?i simetricet5.i Originea villae-lor este legata de timpurile care au precedat epoca romanä. Gallia cuceritä de cätre romani a continuat multe din structurile ei anterioare. „Cucerirea romanä пи a determinat in Gallia о revolufie socialä“16. Agricultura a rämas baza economiei; au continuat satele (vici) §i villae-le. „Clädirile pe care le intilneste arheologia in terenurile de la tarä sint cél mai adesea VILLAE, care corespund acelor edificii celtice, villa proprietarului, inconjuratä de clädirile pentru personalul care il ajutä si pentru exploatare, sau modestele villae rusticae, locuinta unei familii de coloni liberi sau §erbi, insärcinati cu exploatarea unei pärti a domeniului“17 Cu toatä varietatea tipurilor de locuinte „se intilnesc pe alocuri multe ansambluri modelate dupä un plan aproape identic“18. RAETIA (partea räsäriteanä a GALLIEI) Teritoriul de astäzi al acestei täri, fäcind parte din perimetrul strävechi al celtilor (helveti) §i ajuns sub stäpinirea romanilor, urmele acestora se gäsesc in variate relieve. 13. J. Déchelette, Manuelle d’archéologie préhistorique céltique et gallo-romanine, Paris, 1924—1934. 14. R. Chevallier, op. cit. 15. R. Agache, Recherches aériennes de l'habitat rural gallo-romain in Melanges d’archéologie et d’histoire édités par Raymond Chevallier, S.E.V.R.E.N., Paris, 1966. ' • 16. A. Grenier, La Gaule romaine, in An Economic Survey of Ancient Rome, Fageant Bock, Inc., Paterson, New Jersev, 1959, vol. Ill, p. 495. 17. Ibid. p. 495. 18. Ibid. p. 496.
