Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
80 VILLA RUSTICA CELTO-ROMANA 6 Studiul intreprins de Walter Drack19 asupra §tampilelor imprimate pe obiectele ceramice (terra sigilata) a constatat cä dintre numele bine recunoscute a 54 de stampile, 26% sint celtice, 24% latiné, 5% grece$ti, iar restül de 45% ar putea fi sau celtice, sau latiné-Chiar de la primele exploräri arheologice, incepute in 1756, la Oberkulm (Aargau), a fost descoperitä о villa rustica avind 18 camere, dintre care douä laterale unui „portic“, ceea ce caracterizeazä tipul de villa denumit de К. M. Swoboda Eckrisaliten villa. Din secolul al XIX-lea activitatea arheologicá a devenit mai intensa descoperindu-se §i multe villae rusticae, dar, din nefericire, metodele de excavare nu au fost cele potrivite, iar cercetärile sumare, ceea ce a avut ca urmare о säräcie de informa(ii, nemaifiind cunoscute nici planurile lor. S-au pástrat mentiuni despre cele mai mari villae rusticae romanae, cea de la Bennwil (Waldenburg) $i cea de la Bümplitz (Bema), ambele de tipul „cu coridor“ lung. In multe din villae-le de tip urban, suburban §i rustic, ca §i in temple si bazilici, s-au gäsit fresce din perioada romanä.20 PANNONIA Prin denumirea de Pannonia sínt cuprinse in studiul elaborat de Edit Thomas21, Austria räsäriteanä (Burgenland), Ungaria, Banatul romänesc si Vojvodina. In aceastä largä §i variatä cuprindere in care in jurul inceputului erei noastre au fost certe prezen(e ale popoarelor celtice $i s-а exercitat intr-o oarecare mäsurä stäpinirea romanä, au fost identificate 165 villae rusticae repartizate numeric in ordine descrescätoare in tinuturile lacului Balaton, pe lingä Dunäre, ín interiorul Pannoniéi, intre Sava si Drava, ín sud de Sava si in Burgeniand. Atit influenza celticä cit §i cea romanä fiind slab difuze, via^a ruralä a pästrat si urme ale populatiei autohtone. Villae-le descoperite au fost identificate a fi fost de citeva tipuri. Unele dintre ele datate intre secolele I §i II ale e.n. sínt caracterizate prin existen(a porticului si a peristilului, incadrat pe patru laturi, cu incáperi cu variate functii, villae-le cu peristil erau ín cele mai multe variante; un exemplu caracteristic este cél al villae-i Csúcshegy (Budapest” III). De la inceputul secolului al IV-lea e.n. asemenea villae aveau §i un foisor pentru pentru supravegherea curtii si a acareturilor. 19. V#1. (Drack, Die Helvetische Sigilata Imitation des 1 Jahrhunderts N. Chr., Basel, 1945. 20. W. Drack, Die Römische Wandmalerei der Schweiz, Verlag Birkhäuser, Basel 1950. 21. E. Thomas, Römische Villen in Panonnien, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1964,
