Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

I. Arheologie

78 VIRGINIA C ARTI ANU 4 F. Haverfield8 sustine acela$i punct de vedere cä villa rustica тотапа era о forma de casä ceiticä. Casa cu ,,coridor“ de a lungul fatadei nu are corespondent arhitectural in casa tip domus din Italia. Chiar si intre tipul de casä avind о curte (courtyard house) si casa cu peristi! din unele provincii romanizate existä mari deosebiri. Casa britono-romanä nu are nici atrium, nici impluvium, nici ta­­blinium. Casele din Italia si Hispania rareori aveau un hypocaust, clima íiind mai blindä. Casa din Britannia prives te spre exterior, iar coridorul deschis, dar apärat de acoperisul locuintei, era functional, deoarece permitea supra­­vegherea curtii pe cind casa romanä propriu-zisä, cu ferestre mici spre exterior privea numai cätre interior. Deoarece in Anglia, dupä cel de-al doilea räzboi mondial, s-au fäcut cercetäri amänuntite, se pare cä nici о palmä de pämint nu ar fi ne­­studiatä prin fotografii aeriene,9 si, ca urmare, arheologii au ajuns la conoluzii aproape unanim acceptate. „Ceea ce mai mult decit orice poate fi numitä träsäturä caracteris­­ticä a civilizatiei britano-romane, este villa sau casa de tara“. Aceastä afirmatie a lui R. G. Collingwood10 nu trebuie sä aparä surprinzätoare, deoarece alti arheologi §i istorici extind importanta villae-i si in alte pärti ale Europei. Ian Richmond, ca si predecesorul säu Karl M. Swoboda11, consi­ders cä villa (§i anume cea „tip coridor“) ,,nu este Umitatä la Britannia, ci este foarte obisnuitä in Franta, Belgia si Germania . . ■ in Britannia si Gallia corpul principal al casei este alcätuit dintr-un sir de camere, pe cind in Germania este о camerä centralä, in jurul cäreia, adesea sínt gru­­pate camere mici“1 . GALLIA Gallia Lugdunensis (nord-vestul Frantei de astázi), Gallia Belgica cu tinuturile Germaniei, de ambele mahiri ale Riuului, au fost studiate impreunä, deoarece tipul de villa rustica romana era unul §i acelasi: villa cu „coridor“. Karl M. Swoboda afirmä si ilustreazá cu numeroase exemple cä, spre deosebire de alte regiunü, ín Gallia Belgica si in regiunea din drep­­ta Rinului care au fost sub stäpinire romanä numai de la sfir$itul pri­­mului secol, tipul de villa „Portikusvilla mit Eckrisaliten“ (echivalent 3. F. Haverfield, The Romanization of Roman Britain, Oxford, At the Clarendon Press, 1912. 9. R. Chevallier, L'avion ä la découverte du Passé, Fayard, Paris, 1964. 10. R.G. Collingwood, op. cit., p. 79. 11. K. M. Swoboda, Römische und romanische palásté, Kunstverlag Anton Schroll & Co., Wien, 1924. 12. I. Richmond, op. cit., p. 53.

Next

/
Oldalképek
Tartalom