Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
5 TRADITIE $1 EVOLUTIE IN PORTUL POPULAR 453 Cioarecii din pänurä erau §i sint string pe picior. Cäma§a lungä era strinsä la mijloc cu un chimir lat din piele, care are ca particularitate locals prisnelele in jurul acestuia. Prisnelele sint discuri din alaraä lucrate artistic, cu motive solare, adevärate podoabe ce inchid in ele in^elesuri nedescifrate incä. Sumanul negru are täietura dreaptä, simpla, economicoasä, contribuind la realizarea unor ansambluri monumentale. Säpate in piatra dura a celor douä monumente románé, ve$mintele urma§ilor dacilor pot fi reconstitute. Se poate reconstitui unitatea de bazä a croielii cama?ilor, cioarecilor, sumanelor glugilor §i opincilor, ceea ce nu se poate infäptui pentru alte genuri ale creatiei populare. In Valea Gurghiului erau sumane täiate in clini, cu gulerul drept si ornamentate in tehnica säradului, plasat acesta la unirea liniilor §i la tivuri. Cojoacele §i pieptarele sint nelipsite din componenda costumului femeiesc §i bärbätesc, avind croiul drept, discret ornamentate. Strävechea glugä poate fi atestatä pe teritoriul judetului Mures din perioada dacicá. Chiar prin intrebuintarea ei este о piesä de imbräcäminte nesupusä schimbärilor. Un grup de daci de pe Columna lui Traian о purtau la fel ca si urma§ii lor. Identitatea piesei este surprinzätoare in cele mai mici detalii: modul de intrebuintare, falduri, chiar si franjurii de la capete. Cäma§a cu barburi din Valea Gurghiului, Tara Motilor, Märginimea Sibiului, Valea Jiului a cuprins si zone extracarpatice. Cioarecii strimti §i gluga au fost purtate in toatä Moldova de nord — in zona carpaticä. Sumanul negru säräduit se purta si in Moldova, croiul lui fiind identic cu tundra albä din Muntii Apuseni. Pästrarea pinä astäzi a unor träsäturi unitare ale portului din Transilvania dovedeste continuitatea populatiei autohtone, iar asemänarea elementelor de port din Transilvania cu cele de peste Carpali dovede§te fundamentul etnic comun al populatiei romäne^ti §i permanenta legäturä a locuitorilor tuturor provinciilor.' Costumul popular traditional este pentru poporul román un certificat de aptitudine. Märturie a unei civilizatii strävechi, el este indemn pentru о nouä civiliza^ie, indreptatä de aceastä datä spre transformäri naturale, spre crearea de bunuri materiale, a unei civilizatii largi. Mesajul lui de demnitate, pricepere, gindire abstractä rämine etern valabil. Portui popular de särbätoare In portui popular timpul functioneazä intr-un mod aparte. Lumi indepärtate ?i epoci diferite se intilnesc pe simplele §i delicatele alcätuiri •din linä, in, cinepä si bumbac, pe care géniül creator al poporului le-a
