Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
450 FLOAREA PETRUTIU 2 Asezat la poalele codrilor seculari, Muntii Cälimani, insotind Mure§ul prin cimpii fertile si väi impädurite, judetul Mures a cunoscut si cunoa?te о artä popularä vie, viguroasä, bazatä pe rädäcinile adinci ale tradi^iei. Conditiile vitrege istorice ?i sociale au izolat satele romäne§ti, impingindu-i pe romäni spre zonele de deal si väile abrupte, departe da cimpia fertilä a Mure§ului. Acolo §i-au serpänat inul $i cinepa, $i-au crescut oile §i vitele, $i-au croit simplu si drept imbräcämintea, §i-au impodobit casele si costumele cu motive discrete vechi si elegante. Locuitorii acestor meleaguri au о putere extraordinarä de a dura, de a infrunta, de a straluci in orice decor, de a respira prin mijloace proprii demnitate, distincte. Lumea portului popular a vietuit aici mai bine de douä mii de ani, intrind in umbra trecutului de-abia acum, in vremea noasträ. Aceasta datoritä civiliza^iei dominatä de inven^ii tehnologice. Cimpia Transilvaniei se incadreazä in aria de räspindire a costumului femeiesc cu „ciupag“ la cämasä si „catrin^ä cu trup vinät". Se incadreazä acestui tip de costum, de veche traditie, satele din Valea Mure^ului, incepind de la Deda spre värsarea riului, cele din jurul ora^ului Beghin pinä in vecinätatea zonei Bistritei, Valea Gurghiului, pinä la sud de Tirgu-Mure$. Privit ca о expresie artisticä in fondul etnografic al Transilvaniei, putem spune cä in aceastä zonä — Cimpia Transilvaniei din judetul Mure§ — existä un port vechi tipic traditional §i unitar, cu unele elemente specifice Transilvaniei si altele specifice tärii intregi, avind rädäcinile plasate intr-un fond illiro-tracic; si un port nou, viu, in plinä evolutie, cu un caracter diferentiat, inovator si adesea improvizat, care s-а dezvoltat pe baza morfologicä a celui vechi, cu о ornamentatie bogatä, devenind limitat ca uz — un costum national festiv. ln plan estetio existä de^i о creatie arhaicä, anonimä §i popularä si cea proprie, personalä. Existä douä ecrane sugerind deodatä strälucirea si vechimea unui port popular autohton, aläturi de fantezia creatoare personalä a unui creator popular modern. ln amintirea bätrinilor mai träieste costumul cu „cämasä cu ciupag“. Täiatä ín fői drepte, incretitá la git, este ornamentatä discret, avind sub barbä о cusäturä peste muchiile creturilor, in forrná de trapéz. Ciupagul este о cusäturä greu de realizat, lucratä de femei foarte t ricepute. Pe muchiile creturilor, un trapéz compact, cu discrete motive geometrice, pe fondul alb al pinzei, in colorit ro$u sau negru — negru numai pentm bätrine §i doliu — ciupagul ecte о creatie artisticä de neeralat, prin discretia motivelor geometrice solare (romburi, coarnele berbecului, X-ul), ce transpar albe din cusäturä trapezoidalä compactä in culori imperiale. О fisie inpustä de pinzä albä cu motive in rosu sau negru — obinzica — prin care trampar delicate spirale, mici romburi, cruci, adunä crepirile cämä$ii in jurul gitului.
