Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
3 TRADITIE $1 EVOLUTIE IN PORTUL POPULAR 451 Mineca larga cu volán „fodor“ este ornamentatä cu sire peste cot — un rind orizontal la nivelul cotului — cusute uneori „pe dos“. De$i ingusta, 3—5 cm, cusäturä peste cot — bantä rosie saturatä — in rosu pur sau negru, este sträbätutä de motive solare, incepind cu cele minuscule §i terminind cu romburi intretäiate, cruci, zählte. Printre acertea apar si motive florale, gama cromaticä fiind §i ea schimbatä. Motivele florale fac accende relaxande cu masa motivelor geometrice monocrome. Negrul extins este, din cind in cind, ínviorat de galbenul §i albastrul, mai putin verdele motivelor florale, la care se aläturä, in secolul nostru, luciul arämiu al märgelutelor „argintele“. Prinse intre alb §i negru, märgelele colorate insenineazä motivele in tonuri abia simtite. Luncetul — porfiunea care st rinne mineca dind nastere „fodorilor“ — este marcat de motive lineare, meandre in negru sau ro?u. Tivul mic, lucrat cu cheite este marcat de „puisori“ delicati, discrete liniute $i puncte colorate, a$ezate cu mare artä. Bordura volanului este terminata cu о dantelä fäcutä in casä. Täietura esto simplä, foile täiate drept, incheiate cu cheite, acestea devenind uneori fine broderii. Strävechi traditii au dictat sistemul de ornamentare al cämä§ii, decorul fiind plasat pe suprafete vizibile — mineca si piept. Fondul alb scoate in relief motivele desenate cu exacti ta+e de maestru. Sint semne inchizind in eie nu numai frumusefe, ci si intelesuri ale vremurilor trecute. Catrinta ,,cu trup vinät“ (mnerie) tesutä din linä, se purta perechi sau cu sort in fatä. Partea superioarä, in colorit vinät, monocrom, este denumitä „trup“, iar cea de jos „tureac“ este bogát ornamentatä cu alesäturi geometrice in räzboi, §i, mai tirziu florale, dispuse in registre. Marginile, tivite artistic cu „dupäcealä“ — cusäturä dupä ac — §i terminate, unele cu „dupäcealä“ sau ciucuri impletiti din culorile tureacului, fac din aceastä piesä о adeväratä operä de artä.3 T-> Y 'lea Gurghiului, marginea lateralä este marcatä de о bantä in culorile curcubeuiui, realizatä din urziturä. „Baierile“ cu care se incingee catrinfa la briu sint ímpletite din acelea?i culori. Varietatea motivelor este fascinantä, adunate intr-o ordine complexä si de nedesfäcut, formind un alfabet al ornamenticii populare. Puterea de combinare $i diversificare este de nedescris, adunind tot géniül ^äränesc intr-o suprafafä catifelatä de lumini, ре о suprafatä de umbre. Pe fordul vinät, rosul se adince?te $i se include, luind nuan^ele viminei, a purpurei sau reflexe portocalii. Riuri orizontale de rosu ca focul fac loc altor culori neasteptate, aläturate cu о $tiintä admirabilä ce transforma contrastele in armonii. Geometrismul este nota dominantä a motivelor, incepind cu cele minuscule §i terminind cu faimoasele raze de pe a§a numita „cätrintä cu raze“ din Valea Gurghiului. Romburi crenelate, spirale simple §i 3 Lucia Apolzan, Evolu\ia unor elemente ale portului din Hodac, judetul Mure?, in Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei, Cluj’Napoca, 1976, p. 179-181.
