Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
426 VALÉR POP, ANDREI ZRÍNYI 4 un ghem („gombolya“), cu un diametru de 70—80 cm. Acesta este firul de urzealä. Nervurile mediane vor forma firul de bätealä neräsucit. Cele mai late nervuri se despicä obtinindu-se douä fire. Firele de bätealä se a§eazä pe ni?te „beldii“ §i se stropesc cu apä, fiind läsate asa timp de о orä pentru umezire. Firul de urzealä si firele de bätealä fiind pregätite se trece la tesutul rogojinii. Tesutul era efectuat numai de femei sau fete tinere pe un räzboi („ráma“) de tesut, special construit pentru rogijini. Vechiul räzboi de tesut rogojäni era compus din douä „suluri“ fixe sprijinite cu capetele pe „pociumbi“ (stilpi) bätu^i in pämint, färä a se putea roti Prin anii 1955—1956, timplarul Náznán Jenő din localitate a construit un nou tip de räzboi modernizat. Noul tip de räzboi este compus din douä suluri rotitoare, fixate cu capetele pe stilpi in formä de caprä, a$ezate, la rindul lor, pe tälpi. Unul din suluri are la un cápát о manivelä iar celälalt о piedicä. Vechile räzboaie de tesut erau construite din leim de stejar sau fag iar cele mai női din lemn de brad, fiind mai u?or de transportat. О altä piesä a räzboiului de tesut este spata care are si rol de vätale, confectionatä dintr-un lemn de fag sau stejar, cioplit pe douä párti, cu о lungime de 210 cm. Spata are in partea medianä un numär de 36 gäuri, suficient de mari pentru a intra prin ele u§or firul de urzealä, la о distantä de 5—6 cm una de alta, Urzitul se face direct pe räzboi. Se incepe de la un capät al sulului, din fatä, cel cu manivelä de unde firul de urzealä este trecut prin spatä, inconjoarä sulul dirt spate, cel cu piedica, se intoarce pe dedesupt la sülül din fatä, il inconjoarä §i pe acesta, este introdus din nou prin spatä si continuä acelasi drum spiral pinä la marginea spatei. Atunci cind se confectioneazä о rogojinä mai ingustä se urze$te numai in partea centralä a sulurilor, dupä dimensiunile cerute. Dupä ce urzitul este gata, firele se intind pentru a fi paralele §i elastice, nu prea mult pentru а nu se rupe. Tesutul §i urzitul s.e face de cätre douä persoane, una stä in spatele sulului din fatä iar cealaltä lateral, in partea stingä. Firele de bätealä se aseazä pe urzealä cu „coada“ spre dreapta iar partea mai latä spre stinga. Tesätoarea de la sulul din fatä introducea printre firele de urzealä, firul de bätealä de la dreapta spre stinga, cu partea groasä inainte, pinä la jumätatea tesäturii. In acelasi timp, cealaltä tesätoare introduce un fir in sens invers. De la mijlocul tesäturii schimbä firele §i continuä fntroducerea lor pinä la marginile tesäturii. Capetele groase ale firelor se indoaie dupä firele marginale de urzealä, se reintroduce in tesäturä printre primele trei fire marginale in asa fei incit capätul sä räminä afarä in partea de jos a tesäturii, care vor fi dosul rogojinii. Capetele subtiri rämin afarä, la margine $i se taie ulterior. Dacä firul de bätealä este mai scurt decit läfimea tesäturii se introduce un alt fir in completare. Firele de bätealä, avind о parte netedä si una mai asprä se introduc cu partea netedä deasupra, constituind fata rogojinii. Dupä
