Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
III. Etnografie – etnotoponimie
5 ROGOJINARITUL LA ROTENI (Jud. Mure?) 427 introducerea a douä fire, ^esätoarea din fa^ä bate cu spata. Tesutul continua pinä cind tesätoarea din fatä nu mai ajung sä batä bine cu spata. Atunci se despiedicä sülül din spate §i cu ajutorul manivelei de la sülül din fa^ä se rotesc sulurile, iar rogojina tesutä este trecutä dedesubt. Cind se terminä urzeala, capetele firelor se taie cu secera §i se innoadä, douä eite douä. Rogojina tesutä se reazemä cu fata la perete si se „curätä“, se taie capetele räzlete („galäz“). Se lasä la uscat о jumätate de orä sau chiar mai mult, in timp de iarnä, apoi se ruleazä in suluri („összetüri“). Timpul de lucru necesar la douä tesätoare pentru urzitul $i tesutul unei rogojini este de о orä si jumätate — douä ore. Timpul de lucru depinde de märimea rogojinii si de indeminarea tesätoarelor. Märimea rogojinilor este in functie de snopul pentru care au fost tesute. ln general, s-au confectionat rogojini cu о lungime de 9 §chioape — 3 coturi (200 cm lungime) §i 160 cm lätime. Acestea se utilizeazä in agricultura pentru protejarea räsadurilor si in constructii pentru acoperirea materialelor sau a betonului proaspát turnat. S-au mai confectionat si rogojini pentru „cobäre“ (prelate, coviltire), de forrná pätratä, cu dimensiunile de 250 x 250 cm, folosite de negustorii de scindurä §i de piaträ de var din zona Odorheiului, sau dreptunghiulare, de dimensiuni mai maxi, 350 x 300 cm, folosite de negustorii de apä mineralä de la Borsec. S-au fäcut si se mai fac rogojini pentru interiorul locuintei, utilizate ca pre$uri in bueätärie („ösvénygyékény“), cu dimensiunile de 200 x 80 cm. Rogojinile sint valorificate in primul rind pe plan local dar §i in tirgurile ora^elor invecinate. In trecut valorificarea s-а fäcut exclusiv ín cadrul tirgurilor unde le duceau si le vindeau bärbatii. lntr-o anumitä perioadä valorificarea s-а fäcut prin intermediul Cooperativei A- gricole de Productie Afätari, in cadrul cäreia erau §i ei membri cooperatori. Cooperativa fehizitiona rogojinile de la cetáteni §i le livra diversilor beneficiari lin tará. 1ц prezent ei isi continuá activitatea ca producátori particulari. Desi, cum spuneam mai la inceput, au dispárut pápurisurile din zoná si procurarea materiei prime a devenit о problemä tot mai grea, me§te$ugul nu a dispárut ci din conträ a cunoscut о continuä dezvoltare. Deoarece prepararea firului de urzealä era о treabä anevoioasä si de duratä, sätenii din Roteni au gäsit un inlocuitor din material sintetic — rafia, ре care о procurä din cornei^. Aceasta le u§ureazä munca §i le reduce simator timpul de lucru necesar pentru confectionarea unei rogojini. In prezenta lucrare ne-am ocupat doar de о modalitate de prelucrare a papurei si un tip de obiecte in care s-au specializat täranii din satui Roteni, urmind ca in lucrärile viitoare sä prezentäm alte localitä^i specializate la rindul lor in alte modalitás de prelucrare a papurei §i alte tipuri de obiecte confectionate.
