Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
19 ROLUL BANCILOR ROMANESTI 31.1 toriile contractate fiind expu^i tuturor consecintelor proceselor inclusiv licitärii averilor proprii. Cazurile avocatului Lauren^iu Nistor din Blaj pentru imprumutul do 22.000 k. la banca „Albina“ sau a lui Jurcä loan din Rámádéi, cäruia i s-au licitat realitätile de 150 de iugäre arabil, 35 pádure $i 2 case pentru datoriile nerambursate cu prep.il de numai 31179 fl., sínt edificatoare prin proporpile consecintelor.73 In aceea§i modalitate actiona banca „Eeonomul“ in 1900, licitind $i cumpärind in interesül propriu mo$ia lui Iuliu Maniu din Näprade, de§i i se acoi'da dreptul recumpärärii acesteia in termen de о lunä, in caz con!rar, urmind a i se vinde altor persoane. '0 Desigur cä proprietarii instäriti, burghezia satelor a avut múlt mai mari avanlaje in acordarea ?i prelungirea creditelor, care se puteau räscumpara total sau partial, in baza proprietätilor arabile depnute. In practica bäncile románesti nu au putut sa favorizeze in mod arbitrar elementele instärite §i nici sä le acorde facilitäti de ordin financier in mod subiectiv, intrucit asemenea proceduri ar fi compromis autoritatea bäncilor si ar fi amenintat insä§i existenta lor. Nu putem admite ideea cä bäncile au fost premeditat interesate in executarea „nemiloasä“ a dientelei, a?a cum in mod exagerat, mai ales generalizat, se sustínea in unele din articolele publicate in presa vremii sau in dezbaterile Parlamentäre. Dimpotrivä, institutiile de credit n-au avut vreo motivatie economicä sau chiar subiectivä care sä declanseze premeditat ruinarea clientelei in conditiile in care acestea doreau sä-si extindä cercul de activitate teritorial, sä-$i spoveaseä investitiile prin märimea numärului debitorilor, activitate care, era contracaratä de concurenta celorlalte bänci ale nationalitätilor p^ezente in aceea^i zonä geograficä sau localitate. Acpunile din punct de vedere juridic asupra debitorilor intreprinse si de cätre bäncile románesti, trebuie sä fie integrate contextuluj general revolutiei socictätii capitaliste, raportate la situatia economicä a debitorilor, la stratificarea socialä existentä, la consecintele expoatärii mo$iere§ti, ale burgheziei säte^ti, a statului prin därile exagerate pe seama micilor proprietari, precum ?i a lipsei unor mäsuri legislative menite sä incurajeze iji sä apere täränimea säracä si mijlooasä. Numai a§a putem aprecia realist procesul inevitabil al säräciei sau ruinärii totale a unei parti din clientela bäncilor romäne§ti, puse in situatia (cu exceptia unor cazuri abuzive subiective, dar nesemnificative infime ca numär), de a fi obligate sä intenieze procese acélóra care periclitau rambursarea datoriilor $i indirect situatia financiarä a institutiilqr de credit respective. Altruismul institufulor bancare nu putea fi ínteles, chiar $i de cei mai obiectivi economist!, prin aminarea exageratä a datoriilor sau anularea acestora ci mai ales prin eliminarea unor factori suplimen- 79 80 79. Arh. St. Sibiu, Fond banca ,,Albina*', volumul XIII, Proces verbal al sedintei VII din 23 aprilie 1902, eoncluzul 59. 80. Arh. St. Cluj, Fond banca „Eeonomul“, Registrul 4, Procese verbale 1886— 1902, Proces verbal din 22 august 1900, p. 579.
