Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
314 VASILE DOBRESCU 20 tari, nejustificati ceruti pentru acordarea creditelor, precum §i reducerea etalonului de interese, evident §i ín aceastá situate ín func^ie de mijloacele bánesti proprii, de depunerile efectuate, de posibilitatea de oblinere a reescontului- Aprecierea activitätii báncilor r'ománe$ti in relatiiie cu debitorii restanti meritá a fi fácutá §i prin prisma cazurilor, numeroase, de aminare a debitorilor cít de cit capabili economice§te sá-si achite imprumuturile, precum si prin prisma interventiilor repetate ale conducerii báncilor impotriva abuzurilor cercurilor avocafionale, sau a funcfionarilor, prin instmctiunile íntocmite privind comportamentul acestci’a fafá de clientela ín situatiüe economice delicate ale proceselor si licitárilor, Sínt semnificative precizärile pe care banca „Economul“ le ínainta avocatului fiMalei sale din Gherla. cáruia i se atrágea atentia asupra faptului cá trcbuíe sä procedeze cu cea mai maré „crufare la improcesuäri“, avindu-si ín vedere „numai pretensiunile neasigurate prin prenotare sau nesigure“, pentru care se va inainta un raport dupä „саге se va decide de Directiune ímprocesuarea respectivelor debitori”81. Retrospective succintá asupra activitätii báncilor románesti ne relevá contributia substantial pe care au avut-o ín dezvoltarea proprietátii funciare a elementelor burgheziei románesti, fapt evidenüat in epocá, atít de publicatiile si personalitätile románesti, dar mai ales, de cercuri le oficiale guvernamentale, de repvezcntanfii intereselor economice ale mosierimii maghiare, alarmate de propriile pierderi, care cu exceptia unor exagerate afirmatii dädeau dovadá de realism in sublinierea aportului activitätii fínanciare al institutiilor de credit románesti la structurarea si íntárirea burgheziei románesti. „Este incontestabil cá, conducerea instituüilor bancare constituie garantia „dezvoltárii“82 83 burgheziei si intelectualitátii románé, se comenta in 1908, intr-una din revistele ráspíndite ale vremii, „Magyar Gazda", aserfiune, susb'nutá $i de cunoscutul analist al situatiei financiare transilvánene Bodor Antal ce caracteriza evolutia báncilor románesti ca о tendintá „de a acorda о existentá sigurá acéléi päturi a inteligentei nationale care nu posedá о avere corespunzätoare ?i nu poate sau nu, vrea sá intre ín serviciu de stat . . concluzionind cá „Prin aceste bánci se sprijiná formarea burgheziei lor inteligente“.88 Statistica oficialá pe baza recensámintelor efectuate in anii 1895—1910, precum si din anchetele statistice special intreprinse asupra dezvoltárii proprietátii románesti, in aprecierile unor experti in asemenea Probleme precum Tokaji László, István Betilen, Barabas Endre, Huszá Antal etc. evidenfiazá, in ciuda unor exagerári de limbaj procesul de transferare al proprietátii funciare mosieresti maghiare spre proprietatea burghezá románeascá. Marea majoritate a literaturii oficiale, ostilä activitätii máncilor románesti, care prolifereazá 81. Idem, Registrul 114, Procese verbale 1905—1921, Proces verbal din 8 august 11916, p. 46. 82. Revista economicä, II, nr. 2, din 1900, p. 22. 83. Bodor Antal, op. cit., p. 11.
