Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)

II. Istorie

312 VASILE DOBRESCU 18 deopotrivä institutul §i debitorii cu 2.020,48 fi.74. Condamnarea procedee­­lor speculative ale unor avocati care deserveau fireste interesele bän­­cilor, pentru sumele mari cerute ciientelei la pregatirea actelor juridice in voderea objinerii creditelor, a constituit, adeseori, finta criticilor fä­­cute in presa romäneascä de ziari?ti, economisti, uneori, chiar de cätre conducätorii mslitupilor de credit.75 76 Cbiar si in conditiile cind avocatii respectau regulamentele tarifare . 1" bäncilor si se conformau dispozitiilor conducerii acestora, sumele in­cusate de In debitori in fölösül propriu au fost substantiale. ín acest sens este ilustrativ cazul jurisconsultului bancii „Economul” Amos Frmcu. o ire pina a deveni directorul acestei bánéi, a incasat pentru cele 1.372 de cazuri juridice, din care a rezolvat 1.053, о sumä de 50.699,82 к. (Ceea се revenea in medie la un proces circa 37 k.)7G. La banca „Victo­ria” piata avocatului pinä la jumätatea anului 1898 ajungea la 5.500 fl., plus alfii 400, pentru cazare in timpul deplasärilor77. Valoarea sumelor primite de avocati in cazul proceselor ca si al intocmirii actelor pentru creditarea debitorilor era mare $i in situatia bäncilor cu un сец*с de ac­tivitate ma? rest?ins precum „Corviniana“ §i cu un numär de actiuni ju­ridice mai putin insemnat. Jurisconsultul acestei a inainta in anul 1909 numai pentru un trimestru bäncii, un conspect de cheltuieli de 2.250,07 k. sub titlul de „spese proprii78. Procesele in care a fost implicatä о parte a ciientelei bäncilor nu au dus in totalitatea lor la ruina economicä definitiva a debitorilor, intrucit о parte insemnatn a acestora au scäpat numai cu vinderea piroprietájilor angajate prin contractui de creditare suferind partial о scädere a poten­­tialului lor economic. Tn totalitatea lor, prin efectele provocate, pro­cesele debitorilor bäncilor au contribuit in mäsurä insemnatä la stra­­tificarea socialä in mediul rural, in sens contrar celorlalte operatiuni financiare menite a facilita cumpärärile ?i vinzärile de vinzärile de pro­prietati. In procesele ciientelei bäncilor nu s-а fäcut о premeditatä selec­­tie intre proprietarii economiceste-mode^ti si cei instáriti, ultimii avind doar avantajul capacitätii al aminärii proceselor si lichidärilor prin re­­plätirea taxelor cu mai multä usurintä. Au fost insä §i situa^ii, si nu putine, cind asemenea proprietari instäriti nu au putut rambursa da-74. Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria", dosar 2/1898—1902, anul 1901, iunie 28. La banca „Victoria“ plata avocatului pinä la jumätatea anului 1898 ajungea la 5500 fl. plus alti 600 fl., pentru cazare din timpul deplasärilor (Arh. St. Arad, Fond banca „Victoria“, dosar 2/1898, conspectui despre cauzelc cam­­biale pe anul 1898). 75. Ravista economicä, XX, nr. 42. din 1918, p. 411. 76. Arh. St. Cluj, Fond banca „Economul“, Registrul 15, Procese verbale 1903— 1907, pp. 534—536. 77. Arh. St, Arad. Fond banca „Victoria", dosar г^вЭв, Conspecte despre cauzele cambiale pe anul 1898. 78. Arh. St. Deva, Fond banca „Corviniana“, dosar 42, Protocoalele 1909—1913, Protocolul din 4 ianuarie 1910, concluzul 4.

Next

/
Oldalképek
Tartalom