Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
13 ROLUL BÄNCILOR ROMANESTI 307 restante, a dobinzilor precum $i a cheltuielilor din timpul proceselor.53 In conditiile apropiatei perspective a proceselor §i mai ales a licitärilor $i executärii juridice a proprietätilor, о parte, din debitori au profitat de concurenta existentä intre institutiile financiare romäne§ti, cerind bäncilor concurente sprijinul financiar, concomitent cu transferarea imprumutului ?i deci a obligatiilor pe care le aveau la banca concurenta. Desigur, asemenea acte, nu psea numeroase la numär, erau doar paleative pentru situajia economicä a debitorilor, intrucit datoriile lor, de§i aminate prin acest procedeu, rámineau, ba mai mult sporeau prin noile cheltuieli suplimentarea cerute de situatia transferärii documentelor de la о bancä la alta. Exemple de asemenea natura sínt íntilnite in anul 1907, la ,,Vatra“ din Cluj care intervenea in sprijinul unor debitori ai bäncii „Economul“ din aceeasi localitate, plätindu-le acestora datoria.54 55 56 In acelasi an „Gränicerul“ (Dobra), actiona in cazul debitorilor datornici la banca „Progresul“ (Ilia Mureseanäl, solicitíndu-i acesteia transferarea cambiilor §i documentele de intabulare ale fostilor debitori.“. Asemenea actiuni, contravenind in general intereselor bäncilor, au fost in general limitate de interventia asocia^iei institutiilor de credit románesti „Solidaritatea“ fára a fi cu desävir$ire lichidate, intrucit insäsi „Albina“, initiatoarea si fondatoarea acestei asociatii bancare, intervenea cu regularitate in preluarea unor band romänejti din provincie, uneori ehiar de marimé mijlocie, precum banca „Mure^ana“ din Reghin5®. In cazurile extreme cind . debitori i provocati sä se prezinte in fata instanjelor judecätoresti nu prezentau garantii economice suplimentare, fie prin angajarea unei noi surse din averea proprie, fie prin giranti solvabili, capabili sä acopere imprumutul, bäncile depäseau faza proceselor, pentru a-si acoperi pretentiile prin lichidärile si execujiile judecätoresti in mod di'ect pe seama datornicilor. ln aceastä privintä avocatii bäncilor sau cei angajati pentru sustinereea unor asemenea feluri de procese aveau о atitudine nuantata, precizatä adeseori de conducerile institutiilor financiare prin hotäriri speciale. Pentru debitorii care aveau avere imobilä si ,,s-au purtat bine cu plájile — se preciza intr-o astfei de hotärire a bäncii „Sebesana” — institutul sä fie cu crutare ?i sä improsueze numai pe cei räu platnici sau dubio?i“, iar pentru cei ce nu posedä avere imobilä, In cazul cambiilor „nici salarii mai mari de 2.000 k. sä se facä insinuärile, 53. Arh. St. Sibiu, Fond banca ,,Albina1', vol. VI, Proces verbal al scdintei XVI din 3 aprilie 1884, concluzul 133 $i 134. 54. Arh. St. Cluj, Fond banca „Economui", Reiistrul 40, Credite cambiale cu a|coperire üpotecarä, vol. I, p. 21. 55. Arh. St. Deva, Fond banca „Progresul", dosar 5, Acte administrative — procese 909, p. 1. 56. Arh. St. Mure?, Fond banca „Muresanä“, dosar 36, f. 138.
