Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
5 UN MEMORIU INEDIT DIN 1862 273 rä sä le asigure vCabi) itate si soliditate- Prin urmare, in fata frunta§ilor Asociatiunii culturale maramure§ene. se impunea cu necesitate, drept prim obiectiv lupta pentru eliberarea Sighetului de sub patronajul confesional sträin- Actiunile in aceastä directe sporesc in intensitate, se solicitä stäruitor sprijin din partea Gherlei si Blajului, sint antrenati in actiune fruntasii politici romäni din Maramures. Deputari maramuresene trimise la Buda, Viena $i Strigoniu, dubleazä demersurile Gherlei ?i Blajului pe toatä perfiloda deceniului sapte. Dintre memoriile adresate forurilor superioare16, ne este cunoscuit pina in prezent doar unul singur (conservat la Filiala Arhivelor Statului Cluj, Fond Episcopia greco-catolicä Cluj-Gherla, Doc- nr. 659 din 1862), dar care prdn vastitatea si rigurozitatea argumentatiei pe care о contine И putem considera drept reprezentatív pentru intreaga serie. Memoriul este redactat de cätre episcopul Gherlei, loan Alexi, ,in numele Intregului popor din diecezä, ba chiar in numele intregii natiuni románé“ si este trimis impäratului Francisc Iosif I, la 31 martié 18621'. Pentru douä objective militeazä episcopul Alexi : alipirea Sighetului la dieceza Gherlei si mentinerea corespunzátoare a vicariatului román al Maramure§ului. Dupá mentionarca actelor de infiintare a diecezei Gherla, a dispozitiilor oficiale privind modalitatea preluärii celor 104 parohii románé de la episcopia Muncaciului §i abuzurile episcopului rutean care refuzä cedarea a cinci parohii, intre care si Sighetul, sint enumerate petifiile románilor din aceste parohii, adresate Gherlei, precum §i interventiile anterioare ale episcopului Alexi. Argumentati a este structuratä in serii de 10 puncte pentru parohia Sighet si pentru vicariat. Este invocat mai íntíi argumentul de ordin topográfic: „Sighetul ... este asezat in mijlocul populatiei románesti §i de aceea acest oras incä de multa vreme, este si acum, si va ramine pentru totdeauna centrul natural si singurul centru al tuturor románilor din imprejurimi . • Prin urmare sediul vicariatului rutean „ar putea fi stabilit intr-un oras aflat intre ruteni, unde existä si autoritäti comitatense, ca Hust, Teceu“, pe cind ,,románii пи ar avea in intreg comitatui Maramure? nici un singur oras, in afara Sighetului, unde sä fie stabilit centrul vicariatului lor■.. “ Este necesarä mentinerea acestui Yicariat román $1 <Яя eaoza *ояditiilor geografüce specifice Maramuresului, care fac dificile legäturile cu Gherla. Dar ínsá?i órásul Sighet are о populate romäneascä majoritarä celei x6. Idem, Registru an 1857, nr. 2017; an 1858, nr. 1740; an 1859, nr. 4020; an. 1861, nr. 723; an 1862, nr. 389, 659; an 1863, nr. 1544, 1989; an 1864, nr, 913, 1015, 1250, 1932; an 1865, nr. 2176; an 1868; nr. 2884; an 1869, nr. 2519; an 1871, nr. 3, 210, 659. 17. Idem, Doc. nr. 659 din 1862. 18 — Marisia — XV—XXII
