Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
274 EMIL D ОМУ JA 6 ruténé“ ... §i mai cu seamä románii acestei parohii íi ínV'ec pe ruteni ín inteligentä (numär de intelectuali n.n.) si avere (conditie socialä n.n.). Preponderentá este acordatä insä argumentelor de ordin istoric, trimiterile la documente fiind frecvente. Caracterul national al parohiei greco-catolice Sighet este dovedit prin repetate proteste ale acestei comunitáti „impotriva inglobáríi con- Irar vointei lor la episcopia ruteanä, procesele intentate“. Dar chiar vicarii si preotii de aici au considerat parohia ca fiind romäneascä, deoareco clädirile parohiale si vicariale au fost construite de cätre romäni De asemenea, impärtirea administrativa din 1850 a comitatului, dovedeste fáptul cä si oficialitäyie guvernamentale au considerat Sighetul drept un oras aflat in centrul unei zone románesti, deoarece, cele douä unitäti administrative nou create, Maramuresul de Sus (romänesc) Si Maramuresul de Jos (rutcan) aveau rasedinfele la Sighet si respectiv la Huszt-Vicariatul a fost de la inceput infiin^at ca „vicariat pur romänesc si numai pentru romäni“, dupä cum reiese din decretul imperial din 13 septem brie 1776. Necesitatea mentinerii sa’e a fost exprimatä categoric de cätre comisia primatialä de la Oradea, la 1850 si 1851, in cadrul dezbaterilor privind modalitätile de constituire a episcopiei Gherlei. Donatia imperialä din 1861, constind dintr-un fond de cläd’ri concesionate la cererea fruntasilor romäni pe seama celor douä institutii nationale, Asociafiunea cuHiiralä si Preparandia, dovede.sfq faptul cä si impäratul a recunoscut implicit drepturile romänilor asupra Sighetului. Sint mentiona^e aDor iro^'ve de ordin cultural national, care de uPfel au constituit mobilul central al intregii actuni, urmärindu-se in fond preluarea institu+iilor culturale maramuresene sub pavi za confesionalä nationalä. Decizia favorabilä este solicitatä, „si pentru linistirea intregii populatli romänesti a comitatului Maramures, rare din cauza nerealizärii mult a?teptatei sale uniri cu dieceza Gherla esfe in sufletul sä revoltatä in cél mai' inaintat grad“. Bazat pe aceste juste considerente au< orul memoriului conchide: .. dorinta exprimatä a majoritätii poporului román din Maróműre5, ca ei sä jie inglobati in dieceza Gherlei este intemeiatä . . si de aceea are increderea si curajul“ ... sä protesteze pentru faptul cä nici pinä acum intentvle M. Sale de despartire a pop datiei gr. cat. a Sighetului de dieceza Muncachdui nu s-а fäcut incä . . “ In consecintä episcopul Idan Alexi solicitä instituirea unn, comisii mixte romäno-rutene, care sä examineze intreaga situate si sä facä dreptate-Paralel cu inaintarea memoriuluii, о deputätie maramureseanä comnusä din Gävrilä Mihali, Mihail Pavel si Vasile Mihalca, actioneazä la Strigoniu si Viena in acelasi scop.18 18. ASCN, Fond familial Anderco de Homorod, Doc. nr. 176; Fond familial Victor Mihályi de' Apsä, Doc. nr. 711.
