Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
5 STUDIUL PRELIMINAR AL FAUNEI 25 babil cä talia sa era mai apropiatä de cea a lui C.f. intermedierus decit de a lui C. f. palustrisв. Mamiferele sälbcitice Cerbul reprezintä specia sälbaticä cea mai frecventä, clasindu-se, de altfel, pe locul al doilea printre mamifere. Au fost gäsite resturi aproape de la toate segmentele osoase, inclusiv coarne fragmentare (nu prea multe cäci probabil eie erau folosite ca material prim pentru confectionarea de obiecte §i unelte), dintre acestea unele fiind lepädate iar altele de la indiviiii doboriti. Remarcäm, ca deosebit, un rest de neurocraniu, la care cepii coarnelor au fost intentionat retezati pentru a se putea intrebuinta coarnele). Remarcäm cä, in ceea ce priveste virsta, nu am gäsit de loc tineret, iar dupä dentitie putem aprecia existenta unui individ matur de circa trei ani, cit si un altul chiar de sase-sapte ani, cu dintii jugali foarte tociti-Talia cerbului apare mare, chiar mai mare decit a celui carpatin actual, intrecind-o mult pe cea a tipului existent in Europa centralä. Cäpriorul are resturi mult mai putine decit cerbul. Se remarcä §ase fragmente de coarne dintre care, cu sigurantä. cel putin trei apartin unor indivizi doboriti ; toate resturile au urme de cioplire. Am gäsit si pentru Capreolus un fragment de neurocraniu cu cepii coarnelor retezati. Mistretu,’. este reprezentat printr-un fragment de maxilar inferior, cu simfiza intactä, dar färä sä prezinte regiunea arcadelor dentare, cit si opt restuii provenind de la oasele extremitätilor. • Somatoscopic §i biometric toate aceste piese se deosebesc ca märime de cele ale porcului, hiatusul apärind foarte evident. Bourul este in cantitate relativ mare, apärind parcä mai abundent la Zau, decit in asezärile neolitice ciscarpatine- Am gäsit un corn fragmentar, cít si resturi de la oasele extremitätilor, toate intrecind múlt ca märime piese similare provenite de la taurinele domestice. Cunoscind care sint speciile descoperite in asezarea de la Zau de Cimpie, frecven^a lor, cit si unele date reie§ite din prelucrarea somatoscopicä §i biometricä a materialului faunistic, putem puné in eviden^ä
