Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
I. Arheologie
26 SERGIU HAIMOVICI, VALERIA MAN 6 o serie de caracteristici ale economiei si in general ale vietii materiale a purtätorilor culturii Turdas. Cantitatea micä de resturi de mol uste ne aratä cä culesul acestora jjuca un rol infim in economia locuitorilor asezärii. Lipsa fragmentelor osoase apartinind pe§tilor, reptilelor §i päsärilor — chiar dacä materialul avut la dispozitie nu este foarte abundent — ne duce la concluzia cä totusi pescuitul, prinderea reptilelor (mai ales a broastelor testoase, ce se practica in unele a§ezäri in perioadele preistorice) si a päsärilor, aveau о importantä nulä din punct de vedere economic, executindu-se probabil cu totul sporadic-Ocupatia de primä importantä trebuie considerata cre^terea animalelor §i in primul loc a taurinelor, celelalte spécii domestice avind о pondere destul de joasä ín asigurarea necesarului de proteiné animale pentru populatia umanä din asezare. Trebuie remarcat insä faptul cä aceste cornute mar,! si poate, intr-o oarecare mäsurä si cornutele mid, erau folosite mai intii in scopuri utilitare si abia in mod secundar ca furnizoare de carne; prezenta castratilor printre taurine, constituie un argument in plus pentru aceastä afirmatie. Aproape sigur cä nu era Incä cunoscut calul. Vinätoarea mai juca un rol economic destul de important xntrucit speciile sälbatice reprezintä (vezi tabelul I) 22,79% dintre spéciié de mamifere §i 33,98° и din indivizii prezumati. Speciile sínt reprezentate prin artiodactile de talie maré : cerbul, mistretul, si chiar cápriorul, sau foarte maré : bourul, frecventa si chiar ponderea cea mai maré avind-o cerbul. Desigur vinätoarea era de tip alimentar, ea furnizind о cotä importantä din carnea necesarä locuitorilor asezärii ; se foloseau incä §i coarnele de la cervidee si pieile tuturor celorlalte patru spécii puse in evidentä. Nu apare nici ursul si nici castorul, care, de asemenea, se §tie cä erau vinate in scop alimentar, dar acest lucru ar putea sä se datoreze faptului cä resturile faunistice avute la dispozitie, nu sint prea abundente. Dupä cum putem constata, mamifere le sälbatice cu blanä lipsesc, ceea ce intäreste afirmatia cä vinätoarea avea un net caracter alimentar. Cu privire la peisajul geografic, putem spune cä in jurul asezärii se gäseau la acea epocä puternice masive forestiere (päduri de stejar se mai aflä si acum in zonä) dar si unele rärituri, poieni si liziere, biotopul tipic pentru bour si cäprior. Probabil cä spatiile denudate, cu caracter stepic, lipseau cu totul, presupunere intäritä si de inexistenta iepurelui in cadrul materialului faunistic.
