Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
254 GRIGORE PLOESTEANU 16 norabUä“1.8' Alte considerente erau infät?ate in raportul adresat in aceea^i zi lui Perponcher, insärcinatul cu afaceri al Prusiei la Constantinopol, in care afirma: „Fiecare simte aici, cä e imposibil ffizic §i moral ca lucrul sä poatä continua a§a“ si cä Rusia urmärea sä-$i extindä granita pinä la Siret.60 Ulterior intr-un raport din 19 iulie 1848, Richthofen va insista pe larg asupra considerentelor de ordin economic care 1-au determnat sä trimitä memoriul la Constantinopol, pas intreprms, ín fond pentru a sprijini pe negustorii din Zollverein care fäceau comer£ cu Principatele, pe supu?ii prusieni care i-au arätat polite scadente neonorate de boieri, §i la cererea acestora, care, datoritä mäsurilor represive, nu-si puteau achita sumele, unele imense, datorate pentru märfurile cumpärate. Or, au mai fost expediate noi transporturi de märfuri germane65 66 67. Consului general al Prusiei aprecia cä, prin situatia creatä in Moldova, principele M. Sturdza si guvernul rus se sträduiau sä distrugä „comertul nostru” si se iluziona cä putea oferi Turciei un prilej de a-?i redobindi influenta in Principate, chiar dacä ajunsese nominalä. Dar mai spera, cä prin inläturarea lui M. Sturdza, domnitorul Tärii Romäne^ti, Gh. Bibescu va fi incurajat sä reziste presiunilor si sä conducä tara spre un viitor mai bun. Dincolo de toate aceste interese, este totu$i evident cä Richthofen incepe sä se apropie de romäni si sä le inteleagä suferintele, cä este preocupat de situatia Moldovei. In aceastä privintä, avem märturia lui G. Sion, care afirmä: Intre reprezentantii puterilor sträine care vedeau de aproape aceste fapte $i evenimente, era unul singur carele avea о adeväratä compätimire de mizeriile si nenorocirile tärei. Acesta era baronul Richtholen, consului Prusiei. El se interesa sä afle toate, §i de toate raporta guvernuluj säu.“68 Intre timp a izbucnit revoluta in Tara Romäneascä. La 9/21 iunie 1848 a avut loc Adunarea de la Islaz, peste douä zile mi?carea cuprinzind Bucure§tii. Programul burghezo-democratic al revolutiei concretizat in Proclamatia care a dobindit provizoriu caracter de Constitute prevedea: independenta administrativä ?i legislativä a Tärii Romäne$ti (inläturarea protectoratului sträin), egalitatea drepturilor politice, contribute generalä, adunare generalä formatä din reprezentantii tuturor stärilor so-65. Richthofen cätre Arnim, Ia$i, 21 iunie 1848 (raport politic nr. 2) Arh. Stat. Bunuresti, colectia Microfilme R.D.G., r. 2, c. 875—876. О altä dovadä de Incredere о va reprezenta depunerea „hirtiilor“ mitropolitului Moldovei incluzind corespondentä politicä, conform dorintei exprimate de Meletie inainte de a deceda, la consulatui Prusiei. Richthofen cätre ministrul de externe Schleinitz, Ia^i, 6 iulie 1848. Ibidem, c. 930—931. 66. Ibidem, c. 878—879. 67. Richthofen cätre Ministerul de Externe al Prusiei, Ia$i, 19 iulie 1848. Ibidem, с. Ю20. 68. G. Sion, Suvenire contimporane (II), (ed. ingrij. de R. Albala), Ed. Minerva, Bucure^ti, 1973, p. 144.
