Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
17 PRUSIA SI REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848 255 cietätii, domn responsabit ales pe cinci ani, reducerea listei civtile, responsabilitatea ministriilor §i a tuturor functionarilor, libertatea absoluta a tiparului, orice recompensä sä viná de la patrie §í nu de la domn, dreptul fiecärui jude^ de a-si alege dregätorii sái, infiintarea gärzii nationale, emanciparea mänästirilor ínchinate, emancipare §i improprietärirea täranilor cläca$i prin despagubire, dezrobirea tiganilor robi prin despágubire, numirea unui reprezentant al tärii la Constantinopol dinire románi, invätämint egal si intreg pentru toti románii de ambele sexe, desfiintarea pedepsei cu bätaia si a celei cu moartea, dcsfiinfarea rangurilor (titlurilor) färä funcfü, crearea de a$ezäminte penitenciare, emanciparea evreilor, convocarea unei Adunäri Constituante care sä elaboreze о Constitute pe temeiul celor 21 de articole decretate de poporul román00 Ne atrage atentia faptul cä Proclamatia, afirmind dreptul tärii la deplinä autonomie interna, dar si respectui fatä de toate puterile, apeleazä la Inalta Poartä, „ce va fi arbitrarä dimpreunä cu Franta, Germania $i Englitera, cärora románii le reclamä judecatä si ajutor la orice asuprire ce li s-ar face.“69 70 Revolutionarii romäni, avind credinta cä poporul german isi va realiza unitatea, intr-un stat liberal, democratic, apelau a§adar, de la inceput, ca §i in Moldova, si la sprijinul acestei puteri.71 La Bucuresti, la 13/25 iunie 1848, N. Bälcescu, ministrul afacerilor externe ii aduce la cuno§tintä baronului Constantin Sakellarie, consului Prusiei, numirea sa in functia mentionatä si adoptarea noii Constitutu a Tärii Románesti.72 In ziua urmätoarc, acela?i consul va fi informat de cätre noul ministru al trebilor din afarä, Ion Voinescu II, „cä guvernul depune toate eforturile pentru mentinerea calmului si a tni^tei publice in tarä” ?i, de asemenea, cä „se va strädui sä intretinä relatiile cele mai amicale si sä stringä legäturile care au existat pinä acum“ cu Prusia, sperind in reciprocitatea acestora,73 ; cu acela$i prilej, ii comunica cele 22 de puncte ale Constitute! Tärii Románesti. Reprezentantü diplomatici ai Prusiei vor fi informat despre mäsurile cele mai importante ale Guvernului revolutionär si despre momentele dificile cu care a fost confruntat régimül instituit de revolutía romänä. La rindul lor, ace?tia vor oferi Ministerului de Externe de la Berlin, о „cronicä destul de amänunfitä si exactä“ a desfäsurärii revo-69. Vezi Istoria Romániei IV, 1964, p. 64—69. 70. Vezi si A. Iordache, Apärarea autonomiei PrincipOtelor románé 1821—1859, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1987, p. 113—114. 71. Vezi Gr. Ploesteanu, Contributii la cunoasterea relatiilor rofino-c/ermane in timpul revolutiei burghezo-democratice de la IS48. О scrisoare adresatä de Al. G. Golescu ministrului Afacerilor Externe al Germaniei, in Marisia, XI—XII. Tirgu-Mures, 1981—1982, p. 631—641. 72. Revista arhivelor, LXV, vol. L, nr. 1988, p. 147. 73. Ibidem, p.149.
