Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
248 GRIGORE PLOESTEANU 10 Í?2k, a caror realizare ar fi dus la rästumarea lui M. Sturdza.45 Richthofen afirmä cä aceastä adunare „constituantä” s-ar fi desfäsurat in seara zilei de 26 martie/7 aprilie, fiiind urmatä de о altä adunare а doua zi in acela§i loc §i de о a treia, in 9 aprilie la Costache Sturdza4® Retinem faptul cä cei doi reprezentanti de seamä ai adunärii opozifioniste, Panait Bals si Vasile Ghica 1-au vizitat la 10 aprilie - pe consului general al Prusiei §i i-au inminat о copie a petifiei cu cele 35 de revendicäri §i i-au citit о proclamare redactatä in limba germanä cätre poporul „german si domnitoiii säi, care e destinatä pentru ziare.“47 In cursul convorbirii, cei doi „mari boieri“ i-au dezväluit consulului general cä, intrucit domnitorul n-a propus satisfacerea tuturor revendicärilor, s-au hotärit sä-1 oblige cu forta ..sä abdice, sä declare tara independentä de Poartä §i de protectoratul rus corupätor, si sä alcätuiascä, impreunä cu Valahia si Serbia, unde in acest timp se pregäteste о miscare identicä, un guvern national, pinä la instituirea cäruia, dupä indepärtarea domnitorului Sturdza, va fi alcätuit un guvern provizoriu pentru Moldova.“48 La aceastä comunicare, Richthofen s-а limitat sä declare interlocutorilor säi, cä nu se poate amesteca in chestiunile lor interne. El n-avea incredere in capacitatea romänilor de a realiza schimbäri atit de radicale. Pentru a fi mai bine informat, efectueazä о vizitä la unul din boierii cu vederi moderate, care ii confirmä cä persoanele mentionate anterior, fäceau parte dintre aceia „care imping la о hotärire grabnicä cu armele“, dindu-i insä diplomatului prusian asiguräri linistitoare. In cele din urmä, M. Sturdza s-а refugiat la cazarmä si a ordonat armatei si arnäutilor sä reprime opozitia. Richthofen sustine cä domnitorul a luat aceastä initiativä la ordinul expres al consulului Rusiei. Descriind succint actiunea de reprimare si arätind cä la Iasi domnea un „terorism íngrozitor”, el mai raporta la 14 aprilie 1848 cä persoana si proprietätile supusilor aflati sub protectia sa n-au suferit nimic in acele imprejuräri, spre deocebire de suditii austrieci49. Dar tot atunci, reprezentantul Prusiei aprecia cä consulatele germane nu vor putea rezista domnitorului, „al cärui sistem de coruptie il leagä cu totul de Rustia“ si urmarea va fi cä comercianfii germani vor pierde milioane, pe care le aveau de pretins aici, ceea ce se va repercuta puternic asupra situatiei muncitorimii din Silezia, de pe Rin si in mod deosebit din Saxonia. Negustorii locali dacä nu vor primi indatä un sprijin puternic, trebuie sä se declare insolvabili- Deja toate рЩИе au 45. Istoria poporului román■ (sub red. acad. A. Otetea), Bucuresti, 1972, p. 367. 46. Richthofen cätre Ministerul de Externe (raport), Iasi, 10 aprilie 1848. Arh. Stat. Bucuresti, colectia Microfilme R.D.G., r. 2, c. 829—830. 47. Ibidem, c. 831. 48. Ibidem, c. 841—832. Vezi si C. Bodea, 1848 la Romani, vol. I, p. 371—374. 49. Arh. Stat. Bucuresti, colectia Microfilme R.D.G., r. 2, c. 839
