Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 15-22. (1985-1992)
II. Istorie
11 PRUSIA $1 REVOLUTIA ROMÄNÄ DE LA 1848 249 fost provizoriu sistate. In situa^ia existentä, märfurile care vor mai sosi din Germania, nu vor putea fi plätite §i guvernul de la Berlin are datoria sä-i atentioneze pe cona^ionalii din Zollverein. Si pornind de la presupunerea cä rusii nu vor intra foarte curind in Moldova, cä trupele austriece de la gránité sint mai putemice decit cele tariste, §i cä cele dintii „acum ar avea simpatia intregii täri“, Richthofen sugereazä interventia lor ín Principat: „Se va ajunge la aceasta, eine pune stäpinire mai íntii, pentru a se organize aici, spre a putea dispune de mijloacele imense ale acestei $ari fertile“.50 51 52 ln consecintä aratä necesitatea unei infelegeri rapide íntre cabinetele de la Viena si Berlin in chestiune, altfel trebuie renuntat la comertul in aceasta parte. Dupä ce la 15 aprilie aflä de la Kotzebue, consului general interimar rus, a solicitat printr-un curier trimiterea a douä regimente la granifa Moldovei, care sä poatä acorda sprijin guvemului domnitorului M. Sturdza in menti nor ea ordinii si cä interventia trupelor fariste va fi hotäritä de cabinetul de la Petersburg in functie si de mi$cärile din Valahia $i Bulgaria, Richthofen i§i reitereazä in raportul adresat a doua zi Ministerului de Externe convingerea intimé, cä ,,acea putere care inträ mai íntii aici, si asa ajunge sä dispunä de imensele mijloace ale tärii, va avea un avantaj incalculabil“4*1 El lua in considerare si о compensare a Monarhiei habsburgice pentru posibila pierdere a posesiunilor din Italia: „dacé (. . .) porturile italiene sint pierdute pentru Austria, si dacé se va renunfa la Principatele Dunárene, nu mai poate fi vorba de un comert al Austriei si Germaniei cu Levantul, si cä de aceea, cu cit mai mari ar fi pierderile acesteia in Italia, cu atit ar putea fi mai necesar sä-si asigure acest debu$eu.“'In urma raportului lui Richthofen din 16 aprilie 1848, ministrul Prusiej la Viena a fost insärcinat sä faca demersuri pe lingä cabinetul austriac, ca sä acorde о atentie deosebitä Principatelor si sä apere cu „minä forte“ importantele interese economice $i politice care legau intreaga Germanie de Tärile Romane.53 Demersui nu va avea si nici nu putea sä aibä urmäri, Austria fiind zguduitä de revolutie, trebuind sä faeä fafä miseärilor de eliberare nationals si fiind angrenatä in räzboiul cu Piemontul. In plus se reliefeazä tot mai accentuat contradictiile intergermane. Pentru a cunoaste mai indeaproape pozitia tärii sale, dar §i a celorlalte puteri fa^ä de Principate, si a oferi el insu§i informatii de la fata locului, Richthofen s-а deplasat in ultima decadä a lunii aprilie la Constantinopol, unde isi avea sediul $i Legatia Prusiei de pe lingä I- nalta Poartä. Stirn cä aici a intervenit in favoarea participantilor la evenimentele din martié de la Iasi inchi?i de M. Sturdza. In urma de-50. Ibidem, c. 841. 51. Ibidem, c. 848. 52. Ibidem. 53. Ibidem, c. 1012—1013.
